DILI, 31 maiu 2023 (TATOLI) – Sentru Nasionál Chega (CNC, sigla portugés) aprezenta manuál dixiplina istória ba manorin no dirijente ensinu báziku sira iha munisípiu ualu.
Diretór CNC, Hugo Maria Fernandes, hatete elaborasaun manuál dixiplina istória ne’e hetan apoiu husi Ministériu Edukasaun, Juventude no Desportu no husi UNESCO. “Manuál ne’ebé CNC elabora ne’e ho intensaun atu tulun profesór sira bele hanorin istória ho di’ak ba alunu sira”.
“Atividade divulgasaun manuál ba profesór sira ne’e, liuliu ba manorin sira ne’ebé durante ne’e hanorin dixiplina istória atu iha koñesimentu, nune’e bele tulun sira hodi hanorin istória ba alunu sira”, Hugo Fernandes hatete iha Balide, tersa ne’e.
Manuál refere elabora dezde tinan kotuk no CNC konsege konvoka enkontru dala tolu ho parte akadémiku sira hodi rona sira-nia hanoin katak manuál ne’ebé CNC prodús di’ak ona hodi bele introdús ba profesór sira ka presiza atu hadi’a buat ruma.
“Husi parte akadémiku sira hetan ona pontu di’ak, tanba ne’e maka agora CNC hakarak partilla manuál ba profesór no dirijente eskola sira. Manuál ne’e mós elabora husi matenek-na’in sira husi INFORDEPE nomos husi CNC, depois profesór sira mak sei implementa iha eskola”, realsa.
Hugo Fernandes esplika katak elaborasaun manuál dixiplina istória ba profesór sira atubele hanorin istória ida loos ba estudante sira, tanba hakarak jerasaun foun tenke komprende no entende didi’ak istória país nian.
Iha parte seluk Koordenadór Projetu UNESCO iha Timor-Leste, Hye Young Kim, konsidera katak manuál ba dixiplina istória ne’ebé CNC elabora ona ne’e iha posibilidade boot jerasaun foun sira esforsu-aan hodi aprende, nune’e bele hatene ho didi’ak istória rai ida ne’e nian.
“Iha nasaun ida, ema ida-idak iha nia istória rasik no presiza deskobre no aprende istória kona-ba identidade nasaun. Istória atu buka hatene esperiénsia sosiedade ho nia aspetu no dimensaun oioin iha tempu uluk evolusaun nomós edukasaun. Istória bele dezenvolve asaun konkreta iha prezente”, afirma.
Dirijente CNC ne’e salienta atu forma estudante sira sai sidadaun Timor-Leste tenke hatene ninia istória rasik husi tempu kolonializmu to’o luta ba independénsia.
“Ha’u orgullu tanba antes ne’e CNC ho SEJD konsege implementa projetu ida naran edukasaun istória ba dame. Objetivu mak kontribui atu hasae koñesimentu no kapasidade sosiedade atu lori futuru di’ak iha nasaun, liuliu ba foinsa’e sira bele moris ho dame, iha justisa no prosperidade. Atividade ne’e hahú ona iha tinan kotuk no implementa iha munisipiu Aileu, Ainaro, Baucau, Bobonaro, Lautém, Manatuto, Manufahi, Covalima no Viqueque”, nia refere.
Diretór-Jerál Planu Polítika no Inkluzivu husi MEJD, Raimundo José Neto, afirma katak prezensa ministériu edukasaun nian hodi formaliza no legaliza eventu ida ne’e tanba importante.
“Ita tenke nakloke an ba iha kurríkulu ne’ebé ema bolu sekuénsia atu to’o nvel ne’ebé mak ita hatene kona-ba ita nia munisipiu ou nivel ne’ebé mak ita hatene kona-ba ita-nia nasaun. Ita mós tenke hatene kona-ba nasaun seluk, la’ós hatene de’it sobre Timor-Leste de’it”, nia dehan.
Jornalista: Tomé Amado
Editora: Maria Auxiliadora