DILI 28 Outubru 2025 (TATOLI)-Ministru Agrikultura, Pekuária, Peska no Floresta (MAPPF), Marcos da Cruz, informa katak Timor-Leste nia adezaun ba Nasaun Sudeste Aziátiku (ASEAN) no Organizasaun Munidiál Komérsiu (OMK) nu’udar oportunidade no mós dezafiu ida oinsá kompete iha merkadu ASEAN nian.
Tanba ne’e, hafoin país tama ASEAN, esforsu ne’ebé Governu sei halo mak kada ministériu halo serbisu tuir idaidak nia papél no ba MAPPF rasik sei haree polítika saida mak halo hodi hasa’e produsaun lokál hodi kompete ba iha merkadu lokál no ASEAN nian.
Tuir nia, atu hasa’e produsaun lokál mak kontinua konstrui irrigasaun ka infraestrutura bázika, moderniza agrikultura no fó asisténsia téknika ba agrikultór sira.
“Ita presiza hasa’e produsaun barak ho kualidade hodi kompete iha rai li’ur mak hahú husi irrigasaun, tanba sai hanesan fatór importante ida iha dezenvolvimentu setór agrikultura. Tanba bee importante hodi hamoris ita-nia produsaun hare, ai-horis, animál no seluk tan hodi kontribui ba aumenta produsaun”, Marcos da Cruz hateten iha salaun MAPPF, ohin.
Tuir nia, bainhira irrigasaun iha ona maka presiza mós moderniza agrikultura hanesan fó apoiu mákina ba agrikultór sira hanesan tratór fila-rai, kuda hare no ko’a hare. Daudaun ne’e ministériu distribui ona no sei kontinua fahe.
Presiza mós fó asisténsia téknika liuhusi pesoál estensionista, no forma agrikultór sira hatene prátika agrikultura di’ak, nune’e kontribui ba hasa’e produsaun agrikultura, pekuária no peska.
“Ida-ne’e mak ita sei aumenta produsaun nomós ho kualidade. Atu garante ida kualidade ne’e maka ita hakarak promosaun agrikultura orgániku hanesan hare, kafé, ortikultura. Sira ne’e hotu serbisu interministrial nian atu garante nia kualidade”, dehan.
Totál tratór foun ne’ebé ministériu sosa hahú husi 2023 to’o 2024 hamutuk 76, husi númeru ne’e multifunsaun haat, restu ne’e mákina fila-rai no ko’a hare nian.
Tinan ne’e mós MAPPF distribui hare no batar hamutuk tonelada 330. Husi fini ne’ebé distribui kuda ona iha rai ektare 37.691 iha munisípiu sira hanesan Bobonaru, Ermera, Likisá no seluk tan. Tuir previzaun, karik rezultadu di’ak hotu, tinan ne’e sei kolleta hare tonelada 158.274 no konverte ba foos tonelada 91.964.
Kona-ba irrigasaun, iha tinan ne’e, sei inuagura irrigasaun boot rua hanesan Laivai iha Lautein no Galata iha Baukau, no restu seluk sei la’o hela hanesan irrigasaun Maliana II, balu foin asina kontratu no seluk tan sira ne’e hotu di’ak sei fó benefísiu ba agrikultór sira. Tanba Timor-Leste ne’e iha área potensiál agrikultura ne’e hamutuk ektare rihun 80, maibé foin kultiva de’it ektare rihun 40 tanba difikuldade iha irrigasaun.
“Espera esforsu sira ne’ebé ita halo tinan oin sira ne’e produsaun hare kontinua sa’e, inklui mós ba produsaun sira seluk”, afirma.
Notísia relevante: Kompete iha merkadu ASEAN, Governu tenke investe maka’as iha setór agríkola
Jornalista: Arminda Fonseca
Editora: Maria Auxiliadora
 
				





 


 
									 
 
		 
		 
		 
		
 
			 
			 
			 
			 
			 
			 
			 
			 
			