Carlos Soares Ribeiro, Lic.Eco., MM
Email and Blog: tomejomadio@gmail.com || https://tomejoma.blogspot.com/
Dosente Universidade Da Paz (UNPAZ) Fakuldade Ekonomia
Iha istória luta libertasaun Timor-Leste, veteranus sira la’ós de’it parte ida hosi narrativa independénsia; sira mak protagonista prinsipál ne’ebé entrega tempu, enerjia, no sakrifísiu boot atu povu ida-ne’e bele hetan ukun-an na soberania. Tanba sira-nia kontribuisaun, Estadu Timor-Leste iha obrigasaun morál no polítika atu kontinua fó rekonesimentu no apoiu ba sira, ida ne’ebé durante ne’e realiza liu hosi programa pensaun veteranus.
Pensaun ida-ne’e importante no presiza, tanba nia representa forma ida hosi rekonesimentu Estadu ba luta no kontribuisaun veteranus sira. Maibé, iha perspetiva dezenvolvimentu tempu naruk, ita presiza reflete kle’an liután: karik pensaun de’it sufisiénte atu asegura dignidade no sustentabilidade ekonomia veteranu sira?
Resposta ba pergunta ida-ne’e mak klaru: lae.
Pensaun labele haree hanesan objetivu finál hosi polítika públika ba veteranu sira. Se ita limita de’it ba distribuisaun transferénsia mensál, ita bele kria kultura dependénsia ne’ebé ikus mai enfrakese kapasidade produtiva no autonomia ekonomika veteranu sira. Ida-ne’e la tuir valór luta ne’ebé durante tinan barak sira defende—valór independénsia, autonomia no dignidade.
Tanba ne’e, presiza iha mudansa paradigma: veteranu sira labele depende de’it ba pensaun; tenke sai empreendedór no motór ba dezenvolvimentu nasionál.
Liafuan ida-ne’e la’ós slogan ida de’it; nia mak orientasaun estratéjika ida ba futuru. Durante luta libertasaun, veteranu sira demonstra ona kapasidade estraordináriu iha lideransa, disiplina, rejiliénsia no organizasaun. Iha kondisaun ne’ebé limitadu liu, sira bele mobiliza rekursu, lidera komunidade no halo desizaun estratéjika. Kompeténsia hirak-ne’e mak kapitál sosial no umano ne’ebé boot tebes no tenke aproveita iha tempu dame atu promove dezenvolvimentu ekonomiku. Ita tenke haree veteranu sira la’ós de’it hanesan benefisiáriu programa sosiál, maibé hanesan forsa produtiva nasionál. Se veteranu sira tama iha área sira hanesan:
- Agrikultura modernu,
- Peskas no negósiu ikan,
- Koperativa komunidade,
- Turizmu lokál,
- Indústria ki’ik no média,
- No servisu inovativu,
Entaun sira bele sai fatór importante ida ba kresimentu ekonomia Timor-Leste. Veteranu sira ida ne’ebé halo negósiu ida la de’it ajuda nia família rasik; nia mós kria empregu ba ema seluk, dinamiza merkadu lokál, aumenta movimentu kapitál iha komunidade no kontribui ba ekonomia nasionál. Signifika katak veteranu sira empreendedór ida mak sai motór dezenvolvimentu. Iha Timor-Leste, durante ne’e ita fó atensaun boot ba empreendedorismu juventude, ida ne’ebé loos no importante. Maibé ita tenke rekoñese katak veteranu sira mós iha poténsia boot atu sai jerasaun empreendedór estratéjiku ida. Sira iha:
- Fonte kapitál inisiál hosi pensaun;
- Esperiénsia moris no lideransa;
- Rede sosiál forte iha komunidade;
- No kredibilidade morál iha sosiedade.
Ne’e hotu mak vantajen estratéjika ida ne’ebé labele ignora. Dezafiu boot ida mak mudansa mentalidade. Durante tempu naruk, pensaun dala barak interpreta hanesan osan atu konsumu de’it. Maibé agora presiza muda hanoin ida-ne’e. Pensaun tenke haree hanesan kapitál produtivu, hanesan oportunidade atu investe, harii negósiu no kria patrimóniu ba família no jerasaun tuir mai. Mudansa ida-ne’e la akontese automatikamente. Presiza:
- Edukasaun finanseira;
- Ereinamentu empreendedór;
- Programa inkubasaun negósiu;
- Asesu ba kreditu sira produtivu;
- No apoiu institusionál hosi Governu no setór bankáriu.
Instituisaun finanséira nasionál hanesan ”Banco do Nosso Futuro” bele sai parseria estratéjika ida atu apoia transformasaun ida-ne’e, liu hosi produtu sira finanseiru nian ne’ebé adapta ba nesesidade veteranu sira empreendedór sira. Iha nivel polítika públika, Governu tenke hahú muda nia abordajen. Programa ba veteranu sira labele para de’it iha asisténsia sosiál; tenke evolui ba empoderamentu ekonomiku sustentável. Modelu foun ida bele hanesan:
- Pensaun + Investimentu = Prosperidade
- Pensaun + Empreendedorismu = Independénsia Ekonomika.
Ne’e mak dalan atu garante katak pensaun la remata iha konsumismu, maibé transforma, sai kapitál produtivu. Ba veteranu sira rasik, mensajen ne’e importante: pensaun la’ós pontu finál; pensaun mak pontu hahú. Luta ida uluk mak luta ba independénsia polítika. Agora, oras atu hahú luta ba independénsia ekonómika. No iha luta ida-ne’e, veteranu sira tenke fila fali ba liña oin, hanesan uluk. Tanba se sira bele liberta nasaun ida hosi kolonialismu, sira mós bele liberta família sira hosi dependénsia ekonómika. Se sira bele harii independénsia Timor-Leste, sira mós bele harii fundasaun ekonomia nasionál ne’ebé forte no inkluzivu.
Ikus liu, sosiedade tomak tenke muda nia perspetiva: veteranu sira la’ós grupu ida ne’ebé presiza ajuda de’it; veteranu sira mak kapitál nasionál ida. Sira mak: empreendedór potensiál, investidór komunitáriu, lider lokál, no motor dezenvolvimentu nasionál. Tanba ne’e, oras to’o ona atu ita hotu hamutuk afirma: “Veteranus labele depende de’it ba pensaun; tenke sai empreendedór no motor dezenvolvimentu nasionál”.





