DILI, 22 setembru 2021 (TATOLI)-Prezidente Autoridade Munisípiu (PAM) Dili, Guilhermina Filomena Saldanha Ribeiro “MARGI” hateten, durante nia mandatu sei fó prioridade rezolve kondisaun vítima dezastre natural ne’ebé daudaun ne’e sei kontinua hela iha sentru evakuasaun sira.
Notísia Relevante : Guilhermina Filomena simu pose sai prezidente autoridade munisípiu Dili
“Nu’udar feto dahuluk sai lideransa Munisípiu Dili planu atu hadi’a dezenvolvimentu Munisípiu Dili la fasil tanba ha’u tama fulan klaran setembru hela fulan tolu atu ramata tinan ida ne’e, ne’ebé durante fulan tolu ne’e nia laran planu prioridade iha tempu badak mak atu haree uluk maluk sira ne’ebé daudaun ne’e sei kontinua hela sentru evakuasaun hitu iha Munisípiu Dili,” Guilhermina Filomena Saldanha Ribeiro ba Jornalista sira iha Novo Turismo, Dili, kuarta ne’e.
Nia hatutan, objetivu planu prioridade ba uluk vítima dezastre natural sira tanba Munisípiu Dili nu’udar pontu entrada ka kapitál nasaun nian, ne’ebé loloos ne’e labele iha refujiadu maibé tanba sitasaun mak obrigada ne’ebé tenke simu.
“Prioridade tuir mak haree hamutuk ho Polísia Nasionál Timor-Leste (PNTL), sira mantein nafatin orden públiku, Jestaun Merkadu tanba ita haree iha merkadu sira ne’e iha laran fatin iha ona, maibé loro-kraik sira ne’e ita-nia vendedór sira mai fa’an fali iha li’ur, ida ne’e ita presiza hadi’a,” nia dehan.
Situasaun seluk ne’ebé nia mandatu atu halo mak hamutuk ho parseiru sira haree no identifika fatin risku dezastre natural sira ne’e, hamutuk ho parte relevante sira bele book daudaun ona mak hanesan halo sensibilizasaun ba komunidade ne’ebé hela iha fatin risku sira liuliu sira ne’ebé hela iha mota ninin sira ne’e.
“Ita haree hadi’a bee-dalan mota nian no sensibiliza ba komunidade ne’ebé hela iha mota ninin tenke kuidadu tanba antes komunidade hela mota mak hela uluk, tanba ne’e ita tenke haree situasaun sira hotu, nune’e lori dezenvolvimentu sira ne’e ba iha ne’ebá, tanba maioria dezenvolvimentu ekonomia ne’e iha Dili,” nia hateten.
Biografia Guilhermina “MARGI”
Guilhermina Filomena Saldanha Ribeiro “MARGI” nasionalidade Timorense moris iha loron 22 abríl 1959, nu’udar feto dahuluk simu pose sai Prezidente Autoridade Munisípiu Dili, iha loron 20 setembru 2021 ho mandatu durante tinan-lima (2021-2026).
Guilhermina Filomena Saldanha Ribeiro “MARGI” moris hosi aman, Miguel de Sousa (mate), eis mariñeiru ka fugeiru navio ‘ arbiru’, inan Sebastiana de Carrazedo Saldanha, pensionista, eis profesora no eis funsionária kuadru administrasaun públika Portugeza.
Prezidente Autoridade refere maun alin na’in haat feto ida mane tolu, Guilhermina Filomena Saldanha Ribeiro nu’udar oan dahuluk ba maun alin na’in tolu.
Prezidente Autoridade Munisípiu Dili ne’e iha nia pasa tempu ka hobby mak hanesan, leitura, polítika, desportu, koziña, kanta rona múzika, dansa, kuda no kuidadu ai-horis no aifuan, ai-funan, sira.
Durante nia moris iha lema ne’ebé lori nia to’o ohin loron mak, “nunka” katak nunca é tarde para aprender, pois o aprender naõ ocupa lugar, nunca deixes para amanhã o que deves fazer hoje, nunca desistir erguer depois de cair sorrir depois de falhar e voltar a tentar até que der certo”.
Kualifikasaun edukasaun ba Prezidente Autoridade Munisípiu Dili, Guilhermina Filomena Saldanha Ribeiro, hahú nia eskola pre-primária, primáriu iha Bidau Dili (1965-1970), no kontinua eskola ensinu sekundáriu iha eskola téknika profesional Dr. Silva Cunha, Dili iha tinan 1972.
Nune’e hasai 5° kursu jerál iha Liceu Dr. Francisco Machado, Dili iha tinan 1975, nune’e iha tinan 2012 hasai lisensiada administrasaun públika, Fakuldade Siénsia no Sosiál iha Universidade Nasionál Timor Lorosa’e (UNTL), no iha tinan 2016 sai finalista pós graduasaun MEGA, UNTL.
Kapasitasaun formasaun profisionál hahú hosi tempu Indonézia to’o mai agora mak hanesan, iha loron 28 fevereiru 1983 hasai kursu jestaun administrativa, iha loron 16 abril to’o 16 maiu 1990 hasai kursu jestaun finanseira no tezoraria, iha loron 22 agostu to’o 01 setembru 1995 hasai kursu kursu Manegement of Trainning (MOT) iha Jakarta Indonézia.
Iha 24 marsu 1997 hasai kursu Achievement Motivation Trainning (AMT), iha Jakarta-Indonézia, no hasai kursu analisis kebutuhan diklat iha Jakarta Indonézia 29 setembru to’o 06 outubru 1997.
Iha loron 7-20 fevereiru 2002 hasai kursu de informasaun (SIS Portugál) no kursu téknika operativa iha eskola Sentral SISE Mocambique, no iha loron 7-19 abril 2003, hasai kursu Trainning Needs Analysis and Trainning Methodoly Courses iha Institutu Nasionál Administrasaun Públika (INAP), no iha loron 11-29 jullu 2005 tuir kursu Jestaun reforma administrativa iha Sentru OIT/ILO turim-Italia.
Iha loron 16-20 janeiru 2006 tuir kursu induzaun jerál iha Institutu Nasionál Administrasaun Públika (INAP), no iha loron 21 agostu to’o 12 dezembru 2012 tuir kursu intensivu lingua Portugeza, nivel C1/144 horas, iha UNTL.
Iha loron 01 outubru-19 novembru 2012 hasai kursu lideransa Development Management and Leadership for senior public managers, iha INAP Dili. No iha loron 02 setembru- 25 novembru 2012 tuir kursu ingles pré-intermédiu iha EDTA, Dili.
Iha loron 10-22 abríl 2019 tuir kursu jestaun dezastre (disaster manegement) no planu emerjénsia, iha Yogyakarta Indonézia, no iha loron 17-21 juñu 2019 tuir formasaun jestaun risku integradu papél auditór internu, no auditoria akizisaun fornesimentu bens patrimóniu (audit atas barang dan jasa).
Esperiénsia profisionál Prezidente Autoridade Munisípiu Dili refere mak hanesan, iha tinan 2000 to’o 31 dezembru 2001, sai membru Komisaun Funsaun Públika (CISPE-sigla portugés), Governu tranzitóriu UNAMET, no iha loron 01 fevereiru 2002 to’o 06 janeiru 2005 Prezedente PA Dili refere sai Xefe serbisu seguransa Diresaun Nasionál Seguransa Sivíl, Bombeirus no Jestaun Dezastre, Ministériu Administrasaun Interna.
Iha loron 07 janeiru 2005 to’o 07 agostu 2007, sai Diretora Nasionál Ezersísiu, Diresaun Nasionál Seguransa Edifísiu no Akreditasaun (DNSEA sigla-portugés), iha Ministériu Interior, nune’e 18 jullu 2006 to’o 08 agostu 2007, sai Sektretária Permanente iha Ministériu Interior, no 08 agostu 2007 to’o 22 juñu 2009 sai Diretora Jerál Interina, SES ka MDS.
Loron 23 juñu 2009 to’o 20 janeiru 2011 sai Diretora Nasionál, Diresaun Nasionál Seguransa Edifísiu públiku (DNSEP sigla-portugés), no sai Diretora Jerál Interina SES ka MDS.
Loron 21 janeiru 2011 to’o 31 jullu 2019 Prezidente Autoridade foun Dili Guilhermina Filomena Saldanha Ribeiro sai Diretora Jerál Servisu Korporativu iha Ministériu Interior, no 01 agostu 2019 to’o setembru 2020 nia sai tékniku superior (A/1°) Diresaun Jerál Administrasaun Finansa, Ministériu Planu no Ordenamentu.
Loron 22 outubru 2020 to’o 31 agostu 2020 nia sai Diretora Jerál Administrasaun Finansa, Ministériu Planu Ordenamentu, no 01 setembru 2021 to’o agora sai tékniku superior (A/2°) ba Diresaun Jerál Administrasaun Finansa Ministériu Planu Ordenamentu.
Prezidente Autoridade foun Munisípiu Dili refere iha koñesimentu lingua hanesan, tetun, portugés, inglés, Indonézia ka malaiu.
Esperiénsia servisu seluk ne’ebé nia iha mak hanesan, Janeiro 2021 -01 setembro 2021 sai Presidente Grupu Traballu Jéneru Nasionál, Ministériu Planu Ordenamentu, nune’e 2020 sai Prezidente juri promosaun grau rejime jeral Carreira – Grau B-A, no 2019 sai Vogál Juri Promosaun grau rejime jeráll Karreira grau C-D.
Novembru 2016 sai membru delegasaun Governu Timor-Leste integra delegasaun Timor-Leste liderada hosi Ministériu Justisa ba kualidade reprezentante Ministériu Interiór no aprezentasaun relatóriu periódiku direitu umanu, ka UPR HR Genebra-Suiça.
Iha novembru 2015 sai membru delegasaun Governu Timor-Leste ne’ebé integra ba delegasaun Timor-Leste liderada pela SEPI ba kualidade reprezentante Ministériu Interiór aprezentasaun relatóriu periódiku da CEDAW ba Asembleia Jeral CEDAW Genebra-Suiça, no novembru 2011 sai membru Delegasaun Governu Timor-Leste ka Reprezentante
Ministériu Interiór, lideradu pela SEPI, aprezentasaun relatóriu periódiku CEDAW Asembleia Jerál CEDAW Genebra-Suiça. setembru 2011 sai membru Konsellu Nasionál Dezenvolvimentu Juventude (CNDJ sigla portugés) iha reprezenta Ministériu Interior, no 2011-2019 sai Prezidente Grupu Traballu Jéneru Nasionál, Ministériu Interior.
Iha tinan 2006-2008 sai Co-chair reforma setór seguransa ka reprezentante SES ka MDS setór seguransa nune’e nia mós partisipa durante luta rezisténsia luta libertasaun Timor-Leste, no 1999-2002 sai membru Komisaun Rekonsiliasaun estintu Konsellu Nasionál Rezisténsia Timorense (CNRT).
Iha loron 01-04 setembru 1999 sai delegadu fiskál CNRT ba kontajen votu ba eleisaun referendum, no iha tinan dezembru 1998-1999 sai membru Komisaun Eventual Frente Polítika Interna (FPI) no responsavel informasaun esteriór, nune’e jullu 1998 nia sai responsavel informasaun esteriór, no membru OPMT nasionál responsavel Lojístika OMT ba rejiaun IIl)l, nune’e mós iha tinan 1995 jullu 1998 sai membru informasaun CEL ka FC.
Dezembru 1991 nia sai membru informasaun Órgaun Koordenadora Rejionál (OCR) iha Dili, no tinan 1980-1999 sai membru grupu Santo António Fitar Bua Malus, no iha tinan 1975 Prezidente Autoridade foun Munisípiu Dili refere partisipa kursu jornalizmu no fotografia Estudantíl Junior iha Sentru Informasaun Turizmu Dili.
Jornalista: Arminda Fonseca
Editór: Francisco Simões