DILI, 30 juñu 2022 (TATOLI)—Vise Reitor Rekursu no Organizasaun, Fakuldade Siénsia Sosial no Polítika Universidade Padjadjaran (UNPAD), Mohammad Benny Alexandri, hateten UNPAD servisu hamutuk ho Sekretáriu Estadu Kooperativa (SECoop) atu fó formasaun iha área ekonómia kreativu, diversifikasaun no kooperasaun.
“Espera katak ohin ita bele asina akordu ho Universidade Padjadjaran atu ajuda fó formasaun ba funsionariu SECoop sira kona-ba ekonómia kreativu no diversifikasaun no koperasaun,” Vise Reitor Universidade Padjadjaran ne’e hateten ba jornalista sira, iha Salaun Katedral, São José, Vila Verde, Dili, kinta ne’e.
Hafoin asina akordu, parte hosi Universidade Padjadjaran sei bele ajuda iha parte tékniku nian ba SECoop.
Sekretáriu Estadu Kooperativa (SECoop, sigla portugés), Elizario Ferreira, hateten semanáriu ida-ne’e ho tema ekonómia kreativu no ekonómia diversifikasaun ne’ebé orienta hosi VIII Governu nian no politika ne’ebé atu investe ba ekonomia naun petrolíferu.
Tanba, tuir nia, setór kooperativa nu’udar setór ekonómiku no terseiru setór ekonómia ida-ne’ebé fó importánsia ba dezenvolvementu umanu fó importánsia ba ekonómia iha área rurál, agríkola, pekuária, peska no seluk tan.
“Tanba ne’e semináriu ho prezensa husi Universidade Padjadjaran Bandung mai ko’alia kona-ba ekonómia kreativu no ekonómia diversifikasaun ba ita hodi ita bele hatutan ba dirijente funsionáriu no kargu sefia sira SECoop nian bele sai hanesan referénsia atu tuun ba baze atu bele hala’o edukasaun no fahe informasaun ba ita-nia derijente kooperativa sira,” nia esplika.
Tanba ho movimentu kooperativa sira iha baze mak bele fó asesu finanseiru ne’ebé koperativa, nune’e populasaun membru kooperativa ho sira-ne’ebé la’ós membru atu asesu finanseiru ne’ebé kooperativa iha, ne’ebé investe iha área produtivu iha rai-laran.
Iha koperativa komtempla iha dekreitu-lei nú. 16/2004 rambu 14 ho alterasaun ne’ebe foin dadauk introdús aumenta tan ramu, signifika iha atividade ekonómia ne’e hamutuk 16 hahú hosi aktividade negósiu, komérsiu, agrikola, pekuária, peska indústria no seluk tan.
Governante ne’e haktuir, kooperativa ne’ebé eziste ona iha nível suku hamutuk 282 ne’ebe eziste 200 suku no mós koperativa hamutuk 127 ne’ebe eziste iha teritoriu nasionál.
“Ho servisu ida-ne’ebé bele ona asegura 40% hosi populasaun atu Partisipa iha aktividade ekonomia kreativu, atu nune’e bele kontribui ba desenvolvementu ekonómia Nasionál ninia,” nia dehan.
Jornalista : Osória Marques
Editór : Cancio Ximenes