iklan

HEADLINE, MANUFAHI

Governu atribui sertifikadu lisensa ba empreza Tivan halo peskiza mineiru metáliku

Governu atribui sertifikadu lisensa ba empreza Tivan halo peskiza mineiru metáliku

Primeiru-Ministru, Xanana Gusmão, sábadu (15/03/2025), iha Turiskai, atribui sertifikadu lisensiamentu ba empreza Tivan hodi halo peskiza mineiru metáliku iha munisípiu tolu. Imajen TATOLI/Natalino da Costa

MANUFAHI, 15 Marsu 2025 (TATOLI)—Governu liuhusi Peimeiru-Ministru, Xanana Gusmão, sábadu ne’e, atribui sertifikadu lisensa konsensaun ba empreza Tivan husi Austrália hodi halo prospesaun no peskiza ba mineiru metáliku iha Munisípiu Manufahi, Ainaru no Manatutu.

Iha intervensaun, Xefe Governu Xanana Gusmão husu ba komunidade iha munisípiu tolu ne’ebé afetadu ba projetu peskiza ne’e atu koopera ho empreza Tivan ne’ebé Governu fó fiar ba halo peskiza nune’e ba futuru bele fó benefísiu ekonómiku ba komunidade Turiskai (Manufahi) inklui komunidade Ainaru no Manatutu.

“Husu ba Turiskai nia oan sira kuandu empreza husi Austrália ne’e bá halo peskiza iha imi-nia toos, karik sira hetan buat ruma iha imi-nia toos laran, la’ós O-nian ka ha’u-nian maibé ne’e ita-nia rai nian. Tanba ne’e, hamutuk ho Prezidente Autoridade Munisípiu Manufahi, Autoridade Lokál no komunidade atu koopera kestaun sira-ne’e atubele halo toos fali iha fatin seluk,” Xanana informa iha Turiskai, Manufahi.

Nia husu ba joven sira atu kooopera ba kualker atividade ne’ebé Governu insia nune’e bele fó susesu.

“Ba joven sira, dezenvolvimentu ne’e konta ho imi joven sira. Tanba ne’e, husu ba imi tenke koopera hodi buka servisu hamutuk ho autoridade sira hodi garante pás no estabilidade,” Xanana fó hanoin.

Iha fatin hanesan, Ministru Petróleu no Rekursu Minerál, Francisco da Costa Monteiro, hateten Governu liuhusi Autoridade Nasionál Mineiru halo esforsu hodi buka empreza esplorasaun hodi promove mineiru Timor-Leste nian nune’e to’o ikus hetan empreza naran Tivan husi Austrália sira hakarak tau sira-nia fundu hodi halo esplorasaun mineira iha Timor-Leste.

“Primeiru, ba Governu no ba ita hotu tenke agradese ida-ne’e. Tanba ne’e, indikasaun di’ak ida katak sira (empreza Tivan) iha fiar ida ba jeolójiku ba prospetividade iha rekursu minerál atubele hetan iha ita-nia nasaun liuliu iha Turiskai no munisípiu sira-ne’ebé besik iha Manufahi. Ne’ebé, ba Turiskai oan sira, ida-ne’e kontente ida ba imi,” nia afirma.

Nia agradese ba empreza Tivan tanba bele tau fundu rasik nune’e bele halo atividade esplorasaun ba rekursu mineiru iha Timor-Leste.

Aleinde ne’e, Prezidente Autoridade Mineiru, Institutu Públiku (ANM, IP), Rafael Danilson de Araújo, hateten atividade prospesaun no peskiza ba mineira ne’e bazeia ba Lei Kódigu Mineiru ne’ebé halo iha 2021 no hetan promulgasaun husi Prezidente Repúblika.

Nia dehan iha Kódigu Mineiru eziste buat importante balun. Ida mak peskiza no seluk mak atribuisaun lisensiamentu ba empreza molok halo atividade prospesaun no peskiza ba mineira.

“Tanba ne’e, ohin ita halo serimónia atribuisaun sertifikadu lisensa ba empreza Tivan husi Austrália ne’ebé sei halo peskiza mineiru metáliku iha Munisípiu Turiskai (Manufahi) inklui munisípiu Ainaru no Manatutu.

Nia dehan, ANM emite ona lisensa peskiza prospesaun no peskiza mineiru metáliku ba empreza 25 no sertifikadu rekoñesimentu hamutuk 10 ba asuntu peskiza prospesaun no peskiza ba mineiru metáliku.

Nia dehan, indústria mineiru prosesu ida-ne’ebé naruk, la’ós ohin ne’e emite kedas lisensa, maibé ne’e liuhusi prosesu ida naruk, diskusaun naruk no fulan bá fulan ANM tenke asegura katak empreza ne’ebé atu halo atividade iha mineiru ne’e nia planu no programa tenke di’ak, tenke iha duni seriedade para halo atividade ne’e.

Rafael hatutan, osan ne’ebé empreza Tivan tau hodi halo atividade peskiza prospesaun no peskiza ba mineiru metáliku purvolta millaun $4 no atividade peskiza empreza sei halo durante tinan haat.

“Husi totál investimentu ne’ebé sira tau atu halo estudu. Ita-nian iha ona depózitu hodi sai garantia. Buat sira-ne’e mak sai matadalan hodi kesi ita-nia kompromisu ba malu. Sira tenke implementa duni. Se la implementa tuir Lei Kódigu Mineiru ne’e, iha sansaun ka multa ba sira,” nia haktuir.

Rafael esplika, ba atividade peskiza prospesaun no peskiza ba mineiru metáliku ne’ebé empreza Tivan halo iha Munisípiu Manufahi prinsipalmente iha Turiskai inklui Manatutu iha parte Laklubar no Munisípiu Ainaru.

Nia informa katak suku 10 no aldeia 20 husi munisípiu tolu hanesan Manufahi, Ainaru no Manatutu mak sei benefisia ba peskiza prospesaun no peskiza ba mineiru metáliku.

Entretantu, Xefe Ezekutivu (CEO) Empreza Tivan, Grant Wilson, hateten Tivan hanesan empreza ida-ne’ebé durante foku hodi halo atividade iha rekursu mineiru ne’ebé halo atividade ba esplorasaun mineiru nian.

“Ami ohin mai iha-ne’e atu estende ami-nia liman nu’udár amigu no mós nu’udár viziñu mai husi Austrália,” nia afirma.

Iha biban ne’e, Prezidente Autoridade Manufahi no Ainaru agradese ba peskiza prospesaun no peskiza ba mineiru metáliku ne’e.

“Agradese ba Governu tanba hili Manufahi liuliu Postu Administrativu Turiskai halo prospesaun no peskiza ba mineiru metáliku. Husu komunidade hamutuk apoiu atividade ida-ne’e. Karik iha imi-nia rai eransa ruma mak afetadu ba projetu ne’e, husu ita hotu tenke koopera hodi muda,” nia hateten.

Nia dehan, Turiskai marka tan istória tanba ne’e husu ba inan no aman iha Turiskai hamutuk dezenvolve Turiskai no Manufahi. Labele tau interese grupu nian mai tau atividade Governu nian, ida-ne’e tanba povu ne’e presiza dezenvolvimentu.

Nune’e mós, Prezidente Autoridade Munisípiu Ainaru, Manuela Georgina Carmo Bucar Corte-Real espresa nia sentimentu kontente tanba Autoridade Nasionál Mineiru halo serimónia atribuisaun lisensa prospesaun no peskiza ba mineiru metáliku iha Turiskai.

Tuir Manuela katak projetu ida-ne’e sei fó benefísiu ekonómiku ba komunidade iha munisípiu tolu liuliu suku sira-ne’ebé identifikadu sai hanesan prospesaun no peskiza ba mineiru metáliku.

“Ha’u ohin kontente tebes tanba ho projetu ida-ne’e bele fó benefísiu direta ba komunidade nune’e bele dezenvolve suku sira iha Ainaru liuliu suku rua hanesan Manetu no Manelobas ne’ebé durante ne’e sai suku área remota ne’ebé dook husi dezenvolvimentu,” nia konklui.

Jornalista: Natalino Costa

Editór: Xisto Freitas da Piedade

 

iklan
iklan

Leave a Reply

iklan
error: Content is protected !!