iklan

EKONOMIA, BOBONARU

Projetu reabilitasaun irrigasaun Maliana II atinji 13%

Projetu reabilitasaun irrigasaun Maliana II atinji 13%

Traballadór Empreza Internasionál PT Minarta halo hela servisu iha projetu reablitasaun irrigasaun Maliana II ne'ebé lokaliza iha suku Tapo-Memu, Postu Administrativu Maliana, Munisípiu Bobonaru. Imajen TATOLI/Sergio da Cruz

BOBONARU, 20 outubru 2025 (TATOLI) – Implementasaun projetu reabilitasaun irrigasaun Maliana II ne’ebé lokaliza iha suku Tapo-Memu, Postu Administrativu Maliana, munisípiu Bobonaru, daudaun ne’e ninia progresu fíziku ne’ebé ezekuta husi empreza Internasionál PT Minarta atinji ona 13%.

Informasaun ne’e hato’o husi tékniku ida hosi PT Minarta ba Tatoli iha Segunda (20 Outubru) no daudaun ne’e servisu foka ba área Intek ka Barajen. Enkuantu, reabilitasaun ba kanál primáriu kompleta ona ba kilometru ida husi totál kilometru 2,9 no alvu atu ramata iha dezembru 2025.


Progresu fíziku reabilitasaun kanál primariu irrigasaun Maliana II. Imajen TATOLI/Sergio da Cruz

Rezidente Aldeia Tapo-Memu Fernando Raul, orgullu no agradese ba governu tanba bele responde ona komunidade nia preokupasaun tanba agrikultór sira durante ne’e enfrenta problema sistema irrigasaun la funsiona.

“Ita-bo’ot sira haree natar barak mak durante ne’e ladun produtivu tanba de’it irrigasaun mas agora daudauk hadi’a ona kompaña Internasionál ida mai book ona hodi nune’e ami sente orgulu no kontente ba saida mak ita-nia governu fó ba suku ida ne’e,” nia informa ba Tatoli, iha terrenu.

Fernando hatutan, projetu irrigasaun Maliana II ne’e hein katak bele fornese bee ba komunidade nia natar ho uniforme no sustentavel tanba konsidera setór agrikultura mak hanesan ai-riin ba komunidade nia ekonomia.

Ekipamentu pezadu husi empreza Internasionál PT Minarta kee hela kanál antigu irrigasaun Maliana II. Imajen TATOLI/Sergio da Cruz

“Komunidade Antusiazmu atu tuun ona ba idaidak nia natar hodi halo atividade agrikultura maibé ita hotu-hotu presiza hamutuk atu ita harii fali naran ida Maliana Lumbung Padi (seleiru) hanesan iha tempu Indonézia ne’e. Se lae ita-nia bee ne’e saugate de’it,” antigu Xefe aldeia Tunubibin ne’e dehan.

Entretantu, Natar-na’in suku Tapo-Memu, Mateus Leto Lelo mós avalia katak hadi’a irrigasaun ne’e fó impaktu makaas ba produtividade agríkola.

Nia esplika, antes ne’e produsaun hare atinji de’it karon 90 kada ektare tanba sira dependénsia ba udan-been.

“Agora kanál sira iha kondisaun di’ak. Ami otimista katak produsaun agríkola sei aumenta bainhira parte hotu serbisu hamutuk, inklui Ministériu Agrikultura, traballadór estensaun sira, no komunidade rasik,” nia hatete.

Progresu fíziku reabilitasaun kanál primariu irrigasaun Maliana II. Imajen TATOLI/Sergio da Cruz

Projetu ne’e hanesan parte ida husi esforsu governu nian atu hadi’a seguransa ai-han no apoia bem-estar agrikultór sira iha área fronteira. Rezidente sira hein katak reabilitasaun sei ramata tuir tempu no iha impaktu tanjível ba kreximentu ekonómiku lokál.

Governu konstrui irrigasaun ne’e ho intensaun atu fornese bee ba natar ho sufisiente, ne’ebé sei kobre ba área hamutuk ektare 1.401 no husi totál área ne’e kuaze ektare 300 ba iha nasaun viziñu Indonézia.

Obra projetu reabilitasaun irrigasaun ne’e importante tebes tanba bainhira irrigasaun funsiona mak natar kuaze ekatre 700 neʼebé durante ne’e abandonadu ne’e bele funsiona hikas hodi prodús haree no produtu agríkola seluktan.

Esforsu ne’ebé Governu halo atu aumenta produsaun agríkola, la’ós de’it hare maibé mós produtu sira seluktan hanesan batar, modo inklui ikan no animál seluk.

Enkuantu, obra projetu reabilitasaun ne’e gasta orsamentu hamutuk millaun $9-resin ho durasaun kontratu fulan 30 ka bele dehan tinan rua (2)-resin.

 

Notisia relevante: https://tatoli.tl/2025/01/10/pm-xanana-hatuur-fatuk-dahuluk-ba-projetu-irrigasaun-maliana-ii/

 

Jornalista:Sergio da Cruz

Editór:Rafael Ximes de A. Belo

iklan
iklan

Leave a Reply

iklan
error: Content is protected !!