DILI, 09 Jullu 2026 (TATOLI)—Institutu Jestaun Ekipamentu Apoiu Dezenvolvimentu Infraestrutura, Institutu Públiku (IGEADE, I.P) hamutuk ho Lisensing.tl kontinua integra programa Oportunidade Harii ho Seguru (OHS) ba atividade iha liña ministeriál sira hotu ne’ebé relevante iha área operasionalizasaun mákina pezadu.
TAtividade hala’o liuhusi IGEADE, I.P selebra akordu ho Lisensing.tl ho objetivu atu hametin forsa traballu iha Timor-Leste ho lina ministeriál sira, tanba IGEADE sai orgaun reguladora ba operasaun mákina pezadu iha TL
“Ita hatene katak tinan barak ona instituisaun ida-idak hala’o nia servisu liuliu fasilita formasaun sira, maibé ida agora IGEADE organiza ne’e kona-ba operasaun mákina iha risku ne’ebé aas tamba mákina pezadu hotu konsentra iha IJEADI,” Prezidente IGEADE, I.P, Ana Paula da Cruz, hateten iha serimónia selebra konttratu entre IGEADE, I.P ho Listening.tl iha Otél Novu Turizmu, ohin.
Tuir nia, ida-ne’e oportunidade ida ba GEADE no atu sertifika ne’e INDIMO no ida fó formasaun ne’e SEFOPE, entaun ida-idak hala’o ninia papel. Tanba ne’e ohin sira konvoka reuniaun ba koordenasaun ida atu define IGEADI hamriik sai órgaun reguladór hodi sertifika operadór sira-ne’ebé halo servisu hodi operasionaliza mákina iha Timor laran tomak.
“Fulan oin, ita sei prepara atu loke tan formasaun ne’e ba públiku tanba pilotu dahuluk nian ramata tiha ona, hodi prepara ita-nia rekursu potensiál sira kona-ba operasaun mákina pezadu. Tanba IGEADE agora bele fo formasaun no sertifikasaun, se lae ema husi li’ur de’it mak bele operasionaliza mákina sira,” Prezidente IGEADE ne’e relata.
Nia konsidera, Timor-Leste nia problema mak laiha koñesimentu ba operasaun mákina ka la tuir estandarnizasaun, entaun empregadór sira husi rai li’ur mai lori kedas sira-nia rekursu ne’ebe tuir padraun, nune’e IGEADE hamutuk ho parséria Lisensing.tl iha inisiativa prepara timoroan sira tuir padronizasaun ne’ebé iha (sertifikadu) ona.
Sekretáriu Estadu Formasaun Profisionál no Empregu, Rogério Araújo Mendonça, hateten maske Timor-Leste ukun-an tinan 20-resin ona liuliu iha SEFOPE iha dadus konkreta ba joven sira-ne’ebé mak ba buka servisu iha rai-li’ur maiória sira mai ho abilidade naton (nível baixo).
“Entaun ho formasaun sira-ne’ebé maka prepara husi IGEADE, ha’u hanoin ida-ne’e di’ak tebe-tebes tanba empregadór sira husi Japaun hakarak buka traballadór timoroan ne’ebé iha koñesimentu ba área konstrusaun operasaun mákina pezadu,” nia dehan.
Durante ne’e, nia hatutan, empregadór Japaun Suneshi rekomenda ba Governu atu identifika aplikante sira ho kualifikasaun konstrusaun, maibé iha sentru formasaun Tibar no Bekora fasilita de’it formasaun lian, soldadura, pintura no ospitalidade.
“Kona-ba konstrusaun nian, bainhira empregadór sira mai halo teste ita la pasa tanba ita laiha preparasaun di’ak ba traballadór sira. Maske merkadu iha Japaun ne’e boot tebes maibé ita-nia traballadór menus tebes ba servisu iha área konstrusaun no infraestrutura,” nia hateten.
Tanba serifikasaun ne’e husi nível I to’o IV ne’e sertifika husi INDIMO, no husi nível V to’o VIII ne’e sertifika husi ANAAA, entaun prezensa husi OHS nian tenke define didi’ak katak ne’e fundasaun ka organizasaun, atu nune’e sira bele sensibiliza ba diresaun SEFOPE sira iha munisípiu.
Primeiru-Ministru, Kay Rala Xanana Gusmão, dehan ho investimentu sira-ne’e bele tulun joven sira, se l’e sira ramata hotu universidade sira mak dezempregu nafatin, tanba ne’e mak tenke iha kooperasaun duni ho Lisensing.tl atu implementa OHS no IGEADE.
“Ita rasik tenke prepara ita-nia rekursu, tanba ita ezije hela de’it katak labele lori ema estranjeiru sira mak servisu iha ita-nia rain liuliu iha área konstrusaun,” Xefe Governu konsidera.
Nune’e, Xefe Governu dehan Timor-Leste presiza iha mão da obra ne’ebé kualifikada se lae ema-ne’ebé laiha koñesimentu kle’an atu hetan servisu de’it susar tebes.
“Entaun, programa ne’e inportante tebes la’ós de’it atu prepara ema atu servisu hotu iha Governu maibé prepara ema atu ba servisu, nune’e la’ós atu kria de’it empregu maibé muda karaterístika ema-nian,” PM Xanana afirma.
Nune’e, nia dehan, saida mak SEFOPE ko’alia ne’e loos duni, tanba kooperasaun servisu entre SEFOPE ho rai seluk mós dalaruma rekomenda atu rekruta rekursu portensiál ho kualifikasaun iha área konstrusaun ka operasaun mákina.
Jornalista : Alexandra da Costa
Editór : Cancio Ximenes




