DILI, 15 Maiu 2025 (TATOLI) – Embaixadór Repúblika Indonézia iha Timor-Leste, Okto Dorinus Manik, hateten Timor-Leste no Indonézia sei inisia prosesu komunikasaun ofisiál kona-ba fronteira marítima iha tinan ne’e.
Nia hato’o asuntu ne’e hafoin partisipa konferénsia internasionál ho tema “Hasoru Dezafiu: Direitu Marítimu no Rezolusaun Litíjiu Marítimu” ne’ebé hala’o iha Ministériu Negósiu Estranjeiru no Koperasaun Timor-Leste.
Diplomata ne’e hato’o nia apresiasaun ba inisiativa Governu Timor-Leste hodi organiza konferénsia internasionál, ne’ebé halibur matenek-na’in sira kona-ba lei marítima husi nasaun oioin.
“Ha’u apresia Timor-Leste hala’o konferénsia ne’e. Tanba iha ne’e peritu sira mundu nian marka prezensa, liuliu kona-ba lei marítima. Ida-ne’e mós oportunidade ida ba peritu sira atu fahe esperiénsia, lisaun sira ne’ebé aprende, no komprensaun teórika. Entaun, ida-ne’e di’ak la’ós de’it ba Timor-Leste, maibé mós ba nasaun hotu-hotu”, Okto Dorinus dehan ba Tatoli, ohin.
Nia salienta kona-ba relasaun bilaterál, embaixadór subliña katak Indonézia simu ho laran-haksolok esforsu sira hodi diskute fronteira marítima ho Timor-Leste, no nasaun rua ne’e iha ona komunikasaun informál no planeia atu hahú negosiasaun formál sira iha tinan ida-ne’e.
“Ba Timor-Leste, iha tinan ne’e, ami buka tempu hodi hahú diskute kona-ba fronteira marítima sira. Loos duni, ne’e hanesan inísiu de’it, no klaru katak iha buat sira ne’ebé presiza prepara. Husi Governu Indonézia rasik, ami komunika ona maski seidauk iha enkontru ofisiál ida, maibé komunikasaun ne’e planeia atu hahú iha tinan ne’e”, reitera.
Nia reforsa katak diskusaun marítima entre Timor-Leste no Indonézia sei hahú, entaun importánsia husi sesaun diskusaun sira iha konferénsia ohin ne’e fó hanoin kona-ba abordajen oioin hodi rezolve disputa marítima sira no tuir nia, ne’e pertinente tebes hodi uza hanesan referénsia iha prosesu negosiasaun iha futuru.
“Definitivamente sei iha sesaun di’ak balu, inklui husi perspetiva husi juis sira husi Direitu Internasionál Tasi nian, oinsá maka hala’o prosesu negosiasaun lei tasi nian. Antes ne’e, aprezenta mós ezemplu ida husi akordu ida entre Maldivas ho Maurísia. Prosesu trasa fronteira sira hanesan ne’e importante, liuliu ba nasaun sira no nasaun kontinentál sira”, hateten.
Konferénsia internasionál ida-ne’e halo parte iha Timor-Leste nia esforsu atu hasa’e kapasidade no komprensaun kona-ba asuntu marítima sira no enkoraja rezolusaun pasífika ba fronteira marítima sira ho nasaun viziña sira.
Konferénsia ne’e aprezenta mós peritu direitu marítima internasionál lubuk ida, inklui husi Indonézia, hanesan Prof. Edip Rotomo. Tuir planu, hato’o aprezentasaun iha sesaun daruak.
“Nia sei hato’o nia hanoin iha sesaun tuirmai. Ida-ne’e bele enrikese ami-nia perspetiva”, embaixadór ne’e salienta.
Lembra katak Primeiru-Ministru, Xanana Gusmão, iha diálogu ho komunidade iha sub-rejiaun Pássabe foin lalais ne’e informa, iha Juñu ne’e, sei dezloka bá Indonézia hodi hasoru malu ho Prezidente Repúblika Probowo Subianto atu diskute kona-ba fronteira Naktuka tuir akordu uluk nian, entre Olanda no Portugál.
Notísia relevante: Xanana sei hasoru Prabowo aborda fronteira Naktuka tuir akordu Olanda no Portugál
Jornalista: Arminda Fonseca
Editora: Maria Auxiliadora





