DILI, 28 setembru 2022 (TATOLI)—Joven 24 partisipa iha programa formasaun datoluk eletrisidade, hodi hasa’e koñesimentu ba manutensaun eletrisidade no nia instrumentu sira, ho durasaun formasaun tinan-ida.

Programa pilotu ba tinan-tolu ne’e finansia hosi empreza petrolífera, Santos Limited, ne’ebé koopera ho Autoridade Nasionál Petróleu no Minerál (ANPM) no Sekretaria Estadu Formasaun Profisionál no Empregu (SEFOPE) liuhosi projetu kontíudu lokál.
Iha biban ne’e, Vise-Prezidente ANPM ba Asuntu Explorasaun no Exploitasaun Minerál, José Gonçalves, husu ba formandu atu aproveita oportunidade ho di’ak.
“Ita-boot sira tenke uza oportunidade ho didi’ak atu mellora koñesimentu, kompeténsia no kualidade hodi kontribui ba dezenvolvimentu iha ita-nia rain,” José Gonçalves hateten iha serimónia abertura formasaun, iha Sentru formasaun Tibar, kuarta ne’e.
Notísia relevante: ANPM-Santos asina entendimentu kaptura no armazena karbonu iha Bayu-undan
Tuir nia, programa ne’e hetan ona investimentu dezde inísiu to’o agora, ne’ebé sei fó valór ba ema hotu, tanba ne’e presiza reembolsa filafali investimentu liuhosi implementasaun programa sira.
“Signifika kualkér despeza mosu hosi programa ida-ne’e Estadu tenke selu filafali hosi reseita atividade petrolíferu nian. Tanba ne’e justu duni kuandu Governu ka entidade kompetente iha nafatin iha responsabilidade ba setór ida-ne’e liuhosi espetativa ba formandu sira,” nia akresenta.

Nune’e mós, ba treinadór sira tenke fó formasaun di’ak ho vizaun ida katak sei prepara formandu sira didi’ak hodi bele sai ema kualidade ba família no rai ne’e.
“Ha’u husu treinadór sira labele duni de’it kuantidade atu fulan-lima ka tinan-ida bele fó sertifikadu ba formandu sira, maibé ha’u husu atu uza ita boot sira-nia matenek no kapasidade hodi prodús rekursu umanu timor-oan ne’ebé kualidade liután,” nia tenik.
Biban ne’e, Vise-Prezidente ANPM husu ba parseiru sira hodi halo esforsu tomak ho korajen no boa fé atu fó oportunidade justu no real ba ema sira ne’ebé iha kompeténsia ba área petrolíferu hodi bele kontribui ba dezenvolvimentu.
Haree ba rezultadu ne’ebé akontese, bele refleta saida maka ANPM tenta estabelese iha tinan kotuk, ninia rezultadu mak liuhosi esforsu ema hotu nian, inklui parseiru joint venture hotu ne’ebé envolve bele prodús saida maka bele haree agora.

“Ita rekoñese katak implementasaun konteúdu lokál presiza kooperasaun no koordenasaun dezenvolvimentu ema hotu inklui Governu, indústria autoridade empreza lokál no sosiedade tomak atu ita bele asegura foti konseitu konteúdu lokál mak hanesan empregu, fornesimentu sasán no servisu ba indústria ne’e no setór sira seluk,” nia dehan.
Timor-Leste presiza duni Indústria tanba sei kria oportunidade atu absorve komponente sira no Governu presiza hatuur kondisaun ba sentru formasaun sira atubele fasilita formasaun ba rekursu umanu atu empreza bele uza.
“Ita presiza empreza lokál no sosiedade ein-jerál prepara sira-nia an hodi bele fornese rekursu umanu ba oportunidade sira, ho hanoin bele serbisu hamutuk ho SEFOPE inklui joint venture sira hodi kria programa formasaun ne’e hahú hosi tinan 2017 to’o 2022 ne’e,” nia salienta.
Husu Governu investe nafatin iha formasaun

Iha biban hanesan, Diretór Sentru Nasionál Formasaun Tibar, Simão Tito Barreto, husu ba Governu liuhosi entidade relevante sira atu investimentu nafatin ba sentru liuhosi formadór no ekipamentu adekuadu atubele garante formasaun di’ak no kualidade ba rekursu umanu Timór.
“Bainhira Governu hakarak investe ekipamentu kualidade iha sentru ne’e, entaun sasán sira sei hela ba sentru ne’e maibé bainhira Governu investe hodi haruka joven sira ba tuir formasaun hodi apreende buat ruma iha rai-li’ur, konserteza sei fortifika instituisaun sira iha nasaun seluk nian,” nia akresenta.
Sentru Nasionál Formasaun Tibar prepara atu forma joven 24, ne’ebé antes ne’e realiza ona ba grupu tolu, dahuluk grupu hahú iha tinan 2016, daruak tinan 2018 no datoluk loloos atu hahú iha tinan 2020 maibé tanba COVID-19 halo pendente no foin hahú filafali iha tinan 2022.
“Fulan-tolu dahuluk sira apreende kona-ba área fundamentál sira hanesan eletrisidade no instrumentasaun nian, ne’ebé matéria sira ne’e foti hosi siénsia naturál hanesan fízika no matemátika, atu nune’e bele ajuda koñese didi’ak siénsia iha área eletrifikasaun no eletrónika nian,” nia esplika.
Tama fulan-hitu tuir mai maka formandu sei hetan prátika eletrisidade, ne’ebé halai liu ba espesializadu iha instrumentasaun ninian atu nune’e bele aposta ba indústria sira ne’ebé ho risku a’as hanesan petróleu no fonte enerjia sira ne’ebé ho kualifikasaun espesializadu ninian.
“Sira sei kompleta matéria iha fulan-ualu teórika no simulasaun prátika, hafoin sei kompleta mos ho estájiu sira ne’ebé sei hala’o iha indústria sira durante fulan-rua nia laran hodi prova katak formandu sira komprende didi’ak matéria instrumentasaun elétrika iha indústria ho risku a’as,” nia akresenta.
Orsamentu ba formasaun ne’e mai hosi programa joint venture entre Governu no parseiru fornesedór formasaun nível internasionál ho montante millaun $3, ne’ebé fahe ba grupu tolu no hosi formasaun desde inísiu to’o agora foin maka prodús graduadu 40.
Jornalista : Tomé Amado
Editora : Julia Chatarina