iklan

HEADLINE, OÉ-CUSSE (RAEOA)

UNMICS koordena ho RAEOA ba implementasaun Programa Alimentasaun Integrada

UNMICS koordena ho RAEOA ba implementasaun Programa Alimentasaun Integrada

Diretór-Ezekutivu UNMICS, Joel Maria Pereira. Foto Tatoli/Abílio Elo Nini

OÉ-CUSSE, 16 Abríl 2024 (TATOLI) – Servisu Unidade Misaun Kombate Stunting (UNMICS) realiza enkontru kortezia ho Autoridade Rejiaun Administrativa Espesiál Oé-Cusse Ambeno (RAEOA), liuhusi Sekretaria Rejionál ba Asuntu Saúde no Agrikultura, hodi koordena kona-ba realizasaun Programa Alimentasaun Integradu ba rezolusaun problema má nutrisaun iha Oé-Cusse.

“Ami mai koordena ho autoridade RAEOA, liuliu Servisu Saúde no Agrikultura, inklui parseiru dezenvolvimentu sira, ne’ebé durante ne’e hala’o ona intervensaun ba iha eradikasaun má nutrisaun, atu serbisu hamutuk hodi implementa Programa Alimentasaun Integrada iha Oé-Cusse”, Diretór-Ezekutivu UNMICS, Joel Maria Pereira, hateten iha salaun Servisu Saúde Oé-Cusse, ohin.

Antes ne’e, Programa Alimentasaun Integrada implementa ona iha munisipíu Díli, Ermera no Bobonaro no liuhosi polítika Governu nian atu realiza mós iha RAEOA.

Tuir Timor-Leste Food and Nutrition Survey (TLFNS, sigla inglés) 2020, Timor-Leste enfrenta stunting ne’e 47% no aas iha nivel rejionál. Husi númeru ne’e, RAEOA okupa fatin datoluk iha país ne’ebé atinje 57% depoizde Ermera 63% no Ainaro.

Tuir  nia, atu haree fali nia indikadór sira, bazeia dokumentu Planu Asaun Nasionál Kombate Stunting ne’e tenke haree fali sasukat iha 2025, katak alvu númeru ne’e iha nivel nasionál tenke tuun to’o 30%.

“Ne’e maka ita tenta meiu oioin kolabora tantu Governu komu parseiru dezenvolvimentu sira atu esforsu hamutuk hodi ajuda autoridade RAEOA  rezolve problema ida-ne’e”, katak.

Notísia relevante: Má-Nutrisaun kontinua aas iha Munisípiu Ermera, Bobonaro no RAEOA

Sekretáriu Rejionál ba Asuntu Saúde, Luís de Jesus Neno. Foto Tatoli/Abílio Elo Nini

Iha fatin hanesan, Sekretáriu Rejionál ba Asuntu Saúde, Luís de Jesus Neno, salienta katak má nustrisaun 57% ne’e akontese barakliu iha sub-rejiaun Pante Makasar iha suku Lifau, Naimeko, Costa no sub-rejiaun Oésilo iha suku Bobometo.

Husi totál 57% ne’e, labarik hotu iha Oé-Cusse hamutuk rihun 80-resin ne’ebé sofre má nutrisaun iha 167 no má nutrisaun aguda 13% ka 167.

“Tan ne’e maka, ami tuur hamutuk ho parseiru dezenvolvimentu no ajénsia sira atu buka solusaun ida di’ak no serbisu hamutuk atu halo estratéjia, nune’e ami bele tuun bá iha baze hodi rezolve problema ne’e. Entaun, persiza serbisu hamutuk ho agrikultura oinsá bele promove produtu lokál sira iha Oé-Cusse”, nia realsa.

Sekretária Rejionál ba Asuntu Agrikultura, Filomena Sila. Foto Tatoli/Abílio Elo Nini

Iha biban hanesan, Sekretária Rejionál ba Asuntu Agrikultura, Filomena Sila, hateten Saúde no Agrikultura presiza koopera hodi kontribui ba hatún taxa subnutrisaun iha Oé-Cusse.

“Presiza hasa’e produsaun ba iha produtu agrikultura ninian, hanesan alimentasaun no ortikultura. Tanba ne’e maka Servisu Agrikultura nia estensionista sira sei destaka iha suku 18 atu serbisu hamutuk ho komunidade iha nivel suku no aldeia, nune’e bele promove produtu lokál sira,” nia konklui.

Notísia relevante: Implementa ‘Programa Suku Amasat’ iha RAEOA hodi redús má-nutrisaun-liña pobreza

Tuir Timor-Leste Living Standard Survey iha 2014,  índise liña ki’ak iha Oé-Cusse atinje 62,2% ne’ebé hatudu katak presiza fó atensaun maka’as ba planeamentu no dezenvolvimentu ekonomia komunidade nian.

Jornalista: Abílio Elo Nini

Editora: Maria Auxiliadora

iklan
iklan

Leave a Reply

iklan
error: Content is protected !!