iklan

EDUKASAUN, DILI

Dalen-tetun hahú evolui

Dalen-tetun hahú evolui

Diretora Institutu Nasionál Linguístika (INL), Rosa da Costa. Imajen Tatoli/Francisco Sony

DILI, 14 Abríl 2025 (TATOLI)-Diretora Institutu Nasionál Linguístika (INL), Rosa da Costa, hatete, dezenvolvimentu dalen-tetun iha kontestu nasionál evolui maka’as dezde promulgasaun dekretu-lei númeru 1/2004, 14-Abríl.

“Hahú husi momentu ne’e ba oin, nasaun ne’e hahú esforsu promove uzu lian-tetun, la’ós de’it nu’udar meiu komunikasaun, maibé mós nu’udar patrimóniu kulturál ne’ebé reflete identidade timoroan”, dehan Diretora iha estúdiu TATOLI, Farol, foin lalais ne’e.

Diretora hatutan tetun nu’udar lian ne’ebé parte ida hosi populasaun Timor-Leste hodi ko’alia, enkuantu lian-sira seluk, hanesan Portugés no Indonézia, komún liu iha kontestu formál no administrativu.

“Ho rekuperasaun independénsia no prosesu harii Estadu foun, iha nesesidade atu kria lian-komún ne’ebé sei halibur rejiaun oioin hotu no grupu linguístiku sira iha nasaun ida-ne’e”, nia dehan.

Diretora dehan apoiu ba dezenvolve dalen-tetun maihusi figura importante sira hanesan Padre Filomeno Jacob, ne’ebé hola papél fundamentál iha dezenvolvimentu ne’e. Institutu ne’e iha responsabilidade atu hala’o estudu linguístiku, aleinde promove peskiza no produsaun livru didátiku no livru referénsia ba ensinu dalen-tetun.

“Manuál ne’e estabelese padraun ortografia no gramátika, inklui uza asentu no sinál ortográfiku sira seluk ne’ebé antes ne’e ladún aplika ho uniforme. Padronizasaun ba lian-tetun ne’e esensiál atu garante katak sidadaun timoroan hotu bele aprende lian ne’e ho efisiente no komprensivu, la haree ba sira-nia orijen”, nia dehan tan.

Nia realsa INL dezenvolve disionáriu ofisiál ida, ne’ebé sai nu’udar ferramenta indispensável atu komprende no hanorin tetun.

“Disionáriu ne’e inklui terminolojia espesífiku ba área sira hanesan siénsia, edukasaun no administrasaun públika, hodi permite uza tetum ho loloos no apropriadu iha esfera oioin moris sosiál nian”, nia deklara.

Diretora ne’e hatutan tan dezenvolvimentu kontínuu lian nian, inklui espansaun ba ninia vokabuláriu no hadi’a ninia gramátika, hanesan dezafiu sira ne’ebé ezije kolaborasaun konstante hosi linguista sira, edukadór sira no sosiedade en-jerál.

“Serbisu husi INL no instituisaun sira seluk sei kontinua sai fundamentál hodi garante katak tetun kontinua evolui, adapta ba nesesidade nasaun nian, sein lakon ninia abut kulturál no istóriku”, tenik diretór.

Notísia relevante: Diretora INL konsidera produtu Agência Tatoli tuir padraun maibé tenke konsistente

Jornalista       : Osória Marques

Editora           : Rita Almeida

iklan
iklan

Leave a Reply

iklan
error: Content is protected !!