DILI, 19 Setembru 2025 (TATOLI)–Akademista husi Universidade Nacional Timor Lorosa’e (UNTL) nu’udar mós dosente iha Fakuldade Direitu, Selcio da Fonseca, hateten adezaun Timor-Leste nian ba ASEAN hanesan oportunidade di’ak ba Timor-Leste iha prosesu dezenvolvimentu.
Notísia Relevante: TL nia adezaun ba ASEAN atu konstitui objetivu estratéjiku nasionál
“Ha’u haree ida-ne’e oportunidade boot ba ita tanba ASEAN fó espasu ba ita-nu’udar nasaun ida ne’ebé lokaliza iha Sudeste Aziátiku. Ida-ne’e importante liu ba pilár tolu hanesan ekonomia, sósiu kulturál no defeza seguransa,” Selcio da Fonseca hateten ba Agência Tatoli iha Kampus Sentrál UNTL, Dili, kinta (18 Setembru 2025) ne’e.
Nia dehan, bainhira Timor-Leste nia adezaun ofisializa iha fulan-Outubru maka ba oin Timor-Leste sei hetan benefisiu lubuk ida liuliu iha pilar ekonomia nian.
“Bainhira ita adere ofisialmente mak sei hetan benefisiu boot ba ita iha área ekonomia nian tanba adota merkadu livre no benefisiu seluk tan. Ida fali mak ita-nia prezensa ne’e sei sai hanesan família ba ASEAN. Seluk fali mak baibain iha tradisaun ASEAN kuandu problema balun iha polítika no intervensaun iha ligasaun ba konflitu sempre mai ho sira-nia maneira ida hanesan Timor karik nahe biti boot hodi tur hamutuk rezolve no sei lahalo eskalasaun mosu funu boot ne’e laiha,” nia dehan.
Nia hatutan, kona-ba ekonomia ASEAN iha merkadu ne’ebé boot, Timor-Leste tenke prepara kondisaun ne’ebé tuir saida mak ASEAN iha.
“ASEAN merkadu boot, ita tenke prepara ita-nia an, liuliu produtu espesífiku, produtu úniku para ita bele kompete ba iha merkadu rejionál ne’ebé nakloke,” nia dehan.
Kondisaun Timor-Leste nian iha área seguransa seidauk naton, bainhira adere ba membru ASEAN bele ajuda tebes Timor-Leste nia seguransa.
“Ita haree ASEAN sira komunga prinsipiu laiha intervensaun, entaun problema sira hotu tenke rezolve ho ulun malirin, ida ne’e mak di’ak tebes ba ita,” nia dehan.
Prepara iha parte rekursu umanu
Nia hateten, iha parte rekrusu umanu mós Timor-Leste tenke prepara gradualmente liuliu ajustamentu ba iha produtu legal sira-ne’ebé presiza ajusta ba kondisaun ASEAM nian.
“Ezemplu, iha Universidade sira tenke prepara-an másimu, kuandu tama ona ba ASEAN automatikamente tama mós ba iha ASEAN University sei iha padraun ne’ebé tenke halo tuir, hanesan fasilidade no servisu kolaborasaun entre akademista sira hodi aloka osan ba halo peskiza no tuir konferénsia internasionál sira,” nai dehan.
“Ita-haree kondisaun Timor-Leste iha problema barak, entaun ita tenke ejije Governu atu aloka orsamentu hodi investe iha rekursu umanu no fasilidade sira iha Universidade sira atu nune’e bele prepara rekursu ne’ebé kualidade,” nia hateten.
Dezvantejen
Timor-Leste adere ba ASEAN ne’e iha mós dezvantajen mak sei mosu problem asira hanesan trans nasionál krime no trafiku umanu tanba iha movimentu ema tama-sai.
“Dezvantajen ba ita mak ne’e, bainhira ita integra-aan ba ASEAN mak sei mosu problema sira hanesan, trans nasionál krime, trafiku umanu tanba iha movimentu ema tama sai ho livre iha territóriu Timor. Ita-nia ekipamentu sira ladún preparadu, la naton hodi halo prevensaun ba problema sira-ne’e, ita susar. Ezemplu, hanesan droga sira-ne’e, iha mós ligasaun ba ciber security no seluk tan,” nia dehan.
Nune’e, nia husu ba Governu atu servisu maka’as atu haree situasaun sira ne’e antes Timor-Leste adere ba membru plenu ASEAN tanba ekipamentu Timor-Leste nian ne’ebé ladun sufisiente atu nune’e labele fó risku ba nasaun iha futuru.
Aleinde ne’e, difikuldade seluk ne’ebé Timor-Leste hasoru mak velosidade internet ne’ebé la’o ladun di’ak, eletrisidade ne’ebé ladun estavel no seluk tan.
“Ida-ne’e sai difikuldade boot mai ita. Se aban bainrua ita sei membru ASEAN, buat sira hanesan internet la estavel, eletrisidade mate-lakan, saneamentu públiku sira la estavel, sei mosu problema boot ba ita, tanba tinan haat (4) mai ita sai uma-na’in ba enkontru boot sira, ita sei hasoru difikuldade,” nia dehan.
Jornalista : Hortencio Sanchez
Editór : Cancio Ximenes