BOBONARU, 24 Setembru 2025 (TATOLI)-Ministériu Saúde (MS) foin lalais ne’e deside fó kontratu direta ba pesoál saúde na’in-16 hodi serbisu iha Ospitál Referénsia Maliana (HRM, sigla portugés), munisípiu Bobonaru, bazeia ba nesesidade hodi fó atendimentu di’ak liután ba pasiente sira.
Diretór Ezekutivu HRM, José Marçal da Cruz, klarifika ida-ne’e hodi responde ba preokupasaun husi deputadu opozisaun FRETILIN iha Parlamentu Nasionál, José da Cruz, ne’ebé kestiona kona-ba prosesu kontratasaun ne’e.
Nia dehan, tuir dekretu-lei númeru 11/2012 kona-ba organizasaun ospitál atu hala’o funsionamentu servisu nasionál saúde no mós iha artigu 18 ezersísiu tutela kompeténsia ne’e ba membru Governu Ministeriu Saúde, nune’e kona-ba rekrutamentu ne’e kompeténsia MS nian.
Nia hateten to’o ohin loron HRM seida’uk kontrata direta funsionáriu, maibé identifika de’it rekursu umanu tuir nesesidade ne’ebé iha hodi hato’o pedidu ba MS.
“Iha ne’e ami halo pedidu ba ministéiru mak halo kontratu ba profisionál saúde kazuál sira”, nia informa iha Maliana, kinta ne’e.
Dirijente ne’e haktuir katak, iha loron 18 fulan-Novembru 2024, hato’o pedidu ba MS atu aumenta pesoál saúde ho razaun falta forsa traballu, tanba Bad Occupancy Rate (BOR) ka taxa okupasaun kama ospitál nia aumenta husi 24 ba 100.
Aleinde ne’e, iha funsionáriu, kompostu husi Kardiolojía ida, médiku-jerál rua, fizioterapia ida, no parteira ida mak halo transferénsia ba instalasaun saúde iha munisípiu seluk. Inklui na’in-haat sei reforma obrigatória iha tinan oin no razaun seluk maka HRM presiza funsiona infraestrutura saúde foun haat ne’ebé durante ne’e abandona.
“Ita-nia padraun ospitál ne’e uluk iha kama 24, ho uma foun haat ne’e tenke utiliza. Se ami uza hotu ami enfrenta problema menus rekursu umanu, entaun ita atu asegura pasiente nia direitu, ita mós tenke asegura funsionáriu nia direitu. Sira balun lisensa, moras, bá tuir treinamentu”, katak.
Ho ida-ne’e haree ba jestaun kolokasaun iha difikuldade.
Nia dehan profisionál saúde na’in-16 koloka iha medisina interna, pediatria na’in-ualu, sala operasaun rua, sala emerjénsia rua, saúde orál ida no maternidade tolu.
Hodi hatutan katak pesoál saúde kontrata ho estatutu kazuál ne’e iha ona esperiénsia tanba balun serbisu voluntáriu iha HRM durante tinan ida-resin no seluk halo ona prátika iha instalasaun saúde rai-laran no rai-liur durante estudu.
“Agora ami sentime atendimentu di’ak, tanba aumenta rekursu ne’ebé natoon, laiha reklamasaun husi pasiente no komunidade sira satisfeitu ho atendimentu husi ita-nia pesoál saúde sira”, salienta.
Iha tempu badak, HRM sei hato’o pedidu ba MS atu aumenta tan pesoál saúde na’in-20 tanba tuir planu HRM atu tama ona ba ospitál referénsia.
Tuir dadus tinan 2025, HRM iha funsionáriu husi rejime jerál permanente 11, rejime espesiál 101, kontratadu 40, inklui mós kazuál foun 16 no totál hamutuk 168.
Notisía relevante: Diretór Hospitál Maliana orienta pesoál saúde 54 hala’o servisu hanesan baibain
Jornalista: Sergio da Cruz
Editora: Maria Auxiliadora




