iklan

POLÍTIKA

ADN husu empreza sira kontrola traballadór garante projetu konstrusaun ne’ebé kualidade

ADN husu empreza sira kontrola traballadór garante projetu konstrusaun ne’ebé kualidade

Traballadór Kompaña Dili United Unipesoal lda, konstrui trotoár iha estrada Aimutin Dili, sesta (11/07). Imajen Tatoli/Francisco Sony

DILI, 15 Outobru 2025 (TATOLI)—Diretór Interinu Ajensia Dezenvolvimentu Nasionál (ADN), Januário M. Guterres, husu empreza sira atu kontrola traballadór sira ba implementasaun servisu iha terenu hodi garante projetu konstrusaun infraestrutura ne’ebé kualidade.

Nia hatutan, iha fulan hirak liubá ADN foti medida hodi sobu projetu reabilitasaun estrada iha diresaun Fatumaka, Loilubu no Venilale Baukau, ne’ebé implementa husi kompañia Glory Entreprise, Golden Way no Joli Toni Unipesoál Lda, tanba laiha kualidade entaun ida-ne’e mak papél husi ADN oinsá atu halo verfikasaun no monitoriza hotu projetu sira-ne’ebé implementa laiha kualidade ne’e sei sobu no haruka kompañia hadi’a fila-fali.

“Signifika katak ita haruka sira sobu tiha la’ós husik hela de’it ne’e lae, maibé haruka kompañia hadi’a fila-fali ho kualidade atu dura ba tinan naruk nia laran,” Diretór interinu ne’e informa ba Agência Tatoli iha nia kna’ar fatin, Fatuhada, ohin.

Dalaruma projetu ne’ebé sira sobu ne’e kompañia sira foin implementa, maibé bainhira ADN haree ladun iha kualidade haruka sobu kedas no dalaruma mós projetu balun kompañia halo finaliza hotu ona, karik deteta nafatin laiha kualidade obrigatoriamente tenke haruka kompañia sobu, no ida-ne’e responsabilidade husi kompañia rasik maibé Governu sei la hasai osan pursentu ida.

“Kauza husi projetu la kualidade ne’e la’ós kestaun husi materiál maibé koñesementu husi traballadór no enjineiru ida-nian ne’ebé ladun iha kapasidade ba implementasaun servisu infraestrutura, nune’e hodi hamosu problema ne’e rasik,” nia esplika.

Tamba ne’e, nia husu ba kompañia sira atu tau atensaun presiza iha kontrola másimu ba traballadór sira-nia servisu iha terrenu, labele husik sira mesak maibé presiza akompaña husi project maneger, nune’e bele evita problema tanba traballadór timoroan barak mak laiha koñesimentu ba formasaun enjinéria nian.

“Traballadór sira-ne’e kompañia fó kontrata ba sira balun finjidu no balun la finjidu tanba bainhira kada semana ami ba halo monitorizasaun, ami sempre orienta sira atu servisu tuir meta. Maibé, bainhira ami fila ona, traballadór sira laiha seriedade halo servisu tuir sira-nia hakarak, nune’e presiza tau atensaun,” nia apela.

Maske iha fatin balun sira sei nafatin deteta implementasaun projetu ne’ebé laiha kualidade, maibé ho sansaun ne’ebé iha dalaruma bele transforma mós kompañia no traballadór sira atu iha vontade hodi esforsu hatudu prestasaun servisu ho rezultadu ne’ebé di’ak, nune’e labele fó impaktu finanseira ba kompañia ne’e rasik.

Durante ne’e, nia dehan, ADN la’ós sobu projetu infaestrutura iha Baukau de’it maibé sira konsege sobu ona iha fatin barak hanesan iha Maliana, Same, Suai, Baukau inklui mós iha Manatutu no projetu ne’ebé sobu ho tipu hanesan estrada, drainajen, moru protesaun no bronjon.

Jornalista : Alexandra da Costa

Editór       : Cancio Ximenes

iklan
iklan

Leave a Reply

iklan
error: Content is protected !!