iklan

HEADLINE, MUNISÍPIU, VIKEKE

Agro-komérsiu Raitahu rekolla ona $4.000 hosi atividade ortikultura

Agro-komérsiu Raitahu rekolla ona $4.000 hosi atividade ortikultura

Produsaun ortikultura iha Raitahu, Viqueque, tersa (23/08). Imajen Tatoli/Vitorino Lopes da Costa

VIQUEQUE, 23 agostu 2022 (TATOLI)—Prosesu produsaun agro-komérsiu iha área Raitahau, postu administrivu Viqueque, munisípiu Viqueque, konsege rekolla ona osan hamutuk $4.000 hosi atividade ortikultura.

“Ami prodús produtu ortikultura hanesan melon, pateka, tomante, brinjela, ai-manas, fore-mungu, fore-tali, modo no alfase, iha prosesu agro-komérsiu iha área Raitahau. Produtu sira-ne’e ami ba hatama iha loja agrikultura iha Dili no balun komunidade Viqueque mak mai sosa de’it iha ne’e, ne’ebé rezultadu produtu ami hetan $4.000 no implementa kuaze fulan-lima ona,” Vise-koordenadór Agro-komérsiu Raitahu, Ananeas dos Santos, informa, iha fatin prosesamentu agro-komérsiu iha área Raitahu, tersa ne’e.

Notísia relevante: MAP Viqueque sei kolleta produtu agríkola iha área Raitahu

Produsaun ortikultura iha Raitahu, Viqueque, tersa (23/08). Imajen Tatoli/Vitorino Lopes da Costa

Produtu ortikultura durante ne’e lori liu ba loja agrikultura iha Dili, maibé komunidade parte Raitahu no Viqueque presiza distribui mós ba komunidade lokál.

Iha área pekuária, manu broiler hamutuk 700.000 hahú fa’an ona no hakiak tan karau vaka hamutuk 10.

“Daudaun ne’e ami hakiak manu broiler no karau vaka. Ami prepara tan fatin ikan. Ami sente prosesamentu ortikultura iha Raitahu ne’e hanesan servisu daruak maka iha Raitahu ne’e,” nia akresenta.

Nia dehan, ba oin agro-komérsiu Raitahu sei hasa’e produsaun fresku hodi fornese ba merkadu seidauk sufisiente, tanba rai ne’e bokur no seidauk uza kímiku ruma ba produsaun ortikultura.

“Ba oin ami sei prodús ortikultura barak liután hodi fornese produtu fresku ba komunidade ne’ebé presiza,” nia tenik.

Enkuantu, kona-ba revitalizasaun nuu, daudaun prepara ona viveiru nuu no kuda ona 100.000 iha ektare hitu iha área Raitahu.

Dezafiu implementadór durante hala’o atividade mak bee no ahi eletrisidade, tanba ne’e to’o agora rai barak maka sei abandona.

“Ahi eletrisidade mate lakan, dala ruma mate oras rua ka tolu maka lakan filafali. Ami kuda ona produtu maibé bee laiha halo mate fali, maibé ami sempre buka tentativa atu dezenvolve rai ne’e ho di’ak,” nia dehan.

Daudaun ne’e traballadór ne’ebé serbisu iha agro-komérsiu Raitahu hamutuk 200, ne’ebé kada loron ema ida hetan $5.

Jornalista   : Vitorino Lopes da Costa

Editora        : Julia Chatarina

iklan
iklan

Leave a Reply

iklan
error: Content is protected !!