DILI, 09 dezembru 2022 (TATOLI)-Sekretáriu Estadu Komunikasaun Sosál (SEKOMS), iha fulan ne’e koopera ho Plan Internasionál realiza Kampaña Nasionál kombate hoax no promove internet saudável liuhosi “Sensibilizasaun Literasia Dijitál” ba komunidade, família no estudante sira iha munisípiu Ainaro, Postu Administrativu Hato udo, suku Foho-Ailico.
Sekretáriu Estadu Komunikasaun Sosiál, Mericio dos Reis, kompara, iha tempu agora la hanesan ona ho tempu uluk, tanba uluk kuandu atu fahe informasaun, konta ema-nia vida no trata ema ruma ema na’in-rua no tolu tuur hamutuk sira de’it mak rona, maibé agora la’e, konta ema-nia vida liuhosi telefóne minutu ida nia laran rihun ba rihun mak hatene ona ema ne’ebé konta nia vida.
“Ezemplu tiu António, tia sira konta depois balun live, tanba iha telefone tekan (hanehan) tiha, satan nervozu nia halo estatus, entaun la’ós na’in lima konta nia istória ne’e de’it mak hatene tiu António nia moris lor-loron, maibé kada minutu klik dala ida ne’e ba ona, tanba ne’e uluk no agora la hanesan. Entaun, saida mak ha’u hakarak dehan, agora ita tenke mais koidadu; se konta tio António nia vida di’ak, nia susesu no esperiénsia di’ak ne’e la buat ida, bele kontinua lansa, share no like atu ema hotu akompaña, maibé se konta nia la di’ak agora perigu liu, tanba ema ne’ebé nunka koñese tio António nia hatene nia hahalok ne’e la di’ak, entaun agora ne’e tenke koidadu liu, bainhira ita halo komunikasaun, ita ko’alia no deskute,” Sekretáriu Estadu Komunikasaun Sosiál, Mericio dos Reis, hateten bainhira sai oradór iha Kampaña Nasionál Kombate hoax no promove internet saudável liuhosi “Sensibilizasaun Literasia Dijitál ba komunidade, familia no estudante sira iha munisípiu Ainaro, Postu Administrativu Hato udo, suku Foho-Ailico.
Nia akresenta, aliende ne’e, uluk kuandu ema hasai informasaun iha munisípiu Ainaro fulan ida mak iha Dili rona, tanba bainhira informasaun ne’e pasa no hatutan ba malu neneik-neneik, maibé agora kuandu ko’alia ema ne’ebé iha telefone halo live iha Dili bele akompaña ema ko’alia saida iha munisípiu Ainaro.
“Entaun, ita tenke koidadu tanba ita-nia hahalok no komunikasaun liuhosi liafuan ne’ebé ita hasai ne’e atinje ema barak. Entaun, ita ne’ebé na’in ba informasaun tenke koidadu, se la koidadu ita fó liafuan ne’ebé lalos, negativu no informasaun ne’ebé la ajuda no eduka ida ne’e mak ba, nune’e ha’u hakarak dehan diferensa entre uluk no agora mak ida ne’e,” nia katak.
Sekretáriu Estadu mós salienta, iha tempu agora iha kultura foun ne’ebé la hanesan kultura no tradisaun iha tempu uluk, liliu iha tradisaun oinsa halo kumunikasaun ba malu. “Ita-nia atitude no hahalok mós la hanesan”.
Aliende ne’e mós, Governante ne’e informa, tuir dadus ne’ebé SEKOMS hetan katak maioria iha Timor asesu ona telefóne no internet, maibé ida ne’ebé ativu liu iha interenet ne’e maioria joven sira.
“Iha liafuan rua (2) ne’ebé importante, telefone hanesan meius ka infraestrutura no kontiudu saida mak iha telefone nia laran, maibé era ne’e era foun ida mak ita bolu dijitál no online. Entaun, liafuan xave ida mosu tan mak internet, se laiha internet laiha media online no se laiha internet ita labele tama Facebook, Instagram, Tiktok no seluk. Se nune’e, internet iha mak iha online no telefone iha mak ita bele hetan konteúdu sira, entaun ita tenke ko’alia ida ne’e, direitu ba internet Governu ka Estadu garantia, tanba direitu ba asesu internet no online ne’e direitu foun ida ne’ebé ita hot-hotu agora hetan, tanba uluk laiha direitu ba internet no seida’uk iha direitu ba online. Tanba, uluk internet kuandu laiha, direitu ba internet no online laiha, maibé depois iha era ne’e internet no online iha ona, entaun direitu foun ida mosu mak direitu ba asesu internet no online, entaun nasaun hotu-hotu tenke asegura fali direitu foun ida ne’e, ita labele ona bandu labele uza internet no online, tanba direitu foun ida ne’e direitu ona no la’os nesesidade, nia ba ona direitu,” nia tenik.
Direitu signifika, Estadu no Governu tenke asegura no fasilita atu ema hot-hotu bele asesu internet no online.
“Ha’u hakarak hateten ba ita-boot sira, ita iha direitu foun ida mak direitu asesu ba internet no lalika tauk atu uja internet, tanba estadu no governu garantia direitu ida ne’e,” nia katak.
Ho direitu ne’ebé iha ona labele utiliza sala ba direitu ne’e, hanesan direitu sira seluk, direitu ba labarik sira, direitu ba igualdade jéneru ne’ebé ho direitu hanesan no direitu sel-seluk.
“Entaun, Estadu no Governu la bandu, tanba Governu iha responsabilidade atu prepara nia sidadaun para iha matenek, kapasidade, kuñesimentu no iha skill (abilidade) atu uza direitu ba internet, telefone no online, ne’ebé ida ne’e mak ita ejize no hakarak, tanba ne’e bele kontinua uza internet, telefone no oinline, maibé uza ho matenek, kapasidade no koñesimentu atu labele utiliza sala, tanba ida ne’e mak objetivu hosi kampaña ida ne’e. Tanba, literasi dijitál nia objetivu mak ida ne’e, atu eduka no halo diskusaun no hasa’e koñesimentu atu sidadaun hot-hotu ita iha direitu ba ida ne’e, entaun Estadu liliu koolabora ho ita-nia parseriu sira, hanesan Plan Internasionál ita prepara de’it ita-nia sidadaun atu iha kapasidade no matenek hodi utiliza,” nia afirma.
Aliende ne’e, Governante mós husu ba partisipante sira, liliu tia no tiu sira atu iha responsabilidade ba oan sira ne’ebé utiliza telefóne.
“Tia sira mak hola pulsa no telefóne ba (oan) sira, ne’e signifika tia no tiu sira iha responsabilidade antes fó $1 no haruka sira ba hola tenke fó hanoin, atu bainhira asesu internet karik haree ida ne’ebé bele halo o atu matenek liután no uza kontéudu ne’ebé mak ita-boot bele koñese Austrália, Amériks no koñese nasaun seluk ne’ebé bele dezenvolve nia fatin turístiku sira no seluktan. Entaun, bainhira fó $1, tenke fó mensagen ida ne’e, lalebe hanesan fó de’it, entaun ita laiha responsabilidade ba sira ne’e salah inan-aman nian, tanba ita mak fó no sosa telefóne ba nia no sosa pulsa, maibé ita husik de’it, entaun ida ne’e importante responsabilidade inan-aman nian,” Governante katak.
Nia mós akresenta, telemovel ne’e hanesan banku, tanba banku bai-bain ema tau osan no telefone iha laran mak informasaun, entaun banku ba informasaun.
“Informasaun hotu iha laran, hanesan di’ak no aat, ne’ebé nia hanesan banku informasaun. Entaun, antes atu fó telefone no pulsa sebele inan no aman tenke diskute lai ho oan sira husu atu uza ba saida, se inan-aman iha tempu bele akompaña mós atu bele aprende hotu, nune’e aban bain rua hakarak diskute inan no aman sira mós hatene. Tanba, se bainhira la hatene oan mai ko’alia A, B no C, inan-aman sira dehan di’ak hotu, tanba inan-aman sira nunka tuur hamutuk ho oan sira, entaun ha’u-nia fokus importante ida, responsabilidade inan-aman sira antes fasilita,” nia afirma.
Nune’e, nia hateten telefone mós bele fó efeitu negativu no pozitivu ba utilizadór telefóne.
“Efeitu pozitivu mak, se iha telefóne nia bele asesu informasaun iha 24 horas, lalika hein tan ema, nia bele simu informasaun no fahe informasaun. Nia mós halo ita-nia moris fasil liu no nia lalika husu tan kona-ba informasaun. Aliende ne’e, ho internet ita bele uja tempu ho másimu, tanba ita atu ba fatin, hanesan uluk ita atu pasa informasaun ba fatin ruma ita tenke la’o, maibé agora la’e, telefone de’it ba suku sorin, kada minutu ita bele hatene ona saida mak iha ne’ebá,” nia hateten.
Iha parte seluk, ema ne’ebé serbisu iha kompañia ka instituisaun balun no ema ne’ebé hanesan konsumidór fasil liu atu komunika ho lider sira.
“Uluk susar, atu ba selu depositu ne’e loron ida no rua, maibé agora la’e no ita hatene importante xefe postu ne’e iha telefóne, nune’e kalan problema ruma akontese iha ne’e lalika la’o to’o xefe postu nia uma, maibé ita bele halo video no hasai foto haruka de’it bá, entaun ita fasil atu komunika no atu husu responsabilidade boot sira-nian, ne’ebé lalika la’o dook no sa’e mikrolete,” nia tenik.
Iha parte negativu, iha ne’ebá dala ruma ema la koidadu hit video pornografia no pornografia infantil ne’ebé la serve ba labarik sira mós mosu hotu iha ne’ebá.
“Video ema boot nian iha ne’ebá, ita la koidadu sira klik nonton fali pornografia no vídeo ne’ebé la merese sira haree fali, ida ne’e la di’ak ba sira-nia pensamentu no morál, entaun koidadu ba kontéudu sira. Aliende seluk, desk informasaun, informasaun ne’ebé laloos no falsu, ne’e nakonu hotu iha telefone, se la kuidadu entaun simu informasaun ne’e no sai ladi’ak,” nia katak.
Tanba, desk informasaun ne’e perigu liu, tanba desk informasaun ne’e ema matenek balun no koñesimentu liu no eskola oan sira mak kria, tanba nia halo ho objetivu no sistemátiku.
“Ema boot balun mós halo, tanba interrese polítika no ekonomia nia lansa desk informasaun. Entaun, ita tenke prepara ita-nia sidadaun atu labele fiar fontes la klaru, tanba objetivu desk informasaun mak halo ita pániku no halo ita la fiar malu, la fiar ema seluk no lider seluk no governu, tanba ema so’e lia falsu ida ita bele ataka malu, baku malu no insulta malu. Se ida ne’e mak akontese hahú la fiar malu, Governu preukupa no disharmónia sosiál ne’e akontese, ita baibain ne’ebé rona no respeita malu, ita hahú hafuhu malu no la rona malu, unidade entre sidadaun iha suku ne’e atu menus, entaun ida ne’e mak Governu preukupa liliu ba desk informasaun,” nia salienta.
Nune’e mós, Adjunta Diretora Plan Internasionál iha Timor-Leste, Fatima Soares, hateten, plan internasionál iha nota intendimentu ho Ministériu Asuntu Parlamentál no Komunikasaun Sosiál (MAPKOMS), ne’e parte hosi SEKOMS mós atu haree kona-ba oinsá hola parte iha kampaña literasia dijitál.
“Tanba, ami-nia haree katak, bazeia ba ami-nia estudu ne’ebé mak ami halo konsultasaun ho labarik sira iha globál ne’ebé liuhosi rihun 14, hatudu katak, dijitál ne’ebé agora dadaun iha, liliu uja online hosi plataforma eziste, ninia impaktu ne’ebé haree liu ba asediu online ba iha labarik feto no adolosente no foin sa’e feto sira. Tanba ne’e, mak Plan internasionál koolabora ho SEKOMS atu haree oinsá mak atu sensibiliza literasia dijitál ida ne’e ba munisípiu sira atu iha prevensaun, liliu oinsá hasa’e konsiénsia inan-aman sira atu bele tau-matan ba oan sira, oinsá atu utiliza plataforma online sira ho seguru. Aliende, edukasaun ida ne’e ba mós foin sa’e sira atu oinsa sira hatene ida ne’ebé la di’ak no di’ak no ida ne’ebé bele fó vantage ba sira-nia aan no sira-nia futuru,” nia dehan.
Nune’e, ezekutiva ne’e hateten, iha kampaña ne’e rasik, plan internasionál aloka kada tinan hamutuk milaun 10 to’o milaun 20 (20 mill).
“Ami mós iha projetu sira seluk ita aloka, ne’ebé nia besik milaun 100 (100 mill), kada tinan oinsá ita haree ba parte ida ne’e, tanba ida ne’e, intervensaun ne’ebé Plan halo direita ho SEKOMS. Aliende ne’e, ami serbisu hamutuk ho movimentu foinsa’e sira seluk, ne’ebé atu sensibiliza informasaun ida ne’e ba parte sira hotu ne’ebé relavante,” nia hateten.
Entretantu, iha atividade sensibilizasaun ne’e, partisipa hosi komunidade, estudante, Autoridade Lokál no Polisia Nasionál Timor-Leste (PNTL).
Jornalista : Nelia Fernandes
Editór : Rafael Ximenes de A. Belo





