NOVA IORKE, 30 Maiu 2025 (TATOLI)—Reprezentante Permanente Timor-Leste ba Organizasaun Nasaun Unida (ONU) iha Nova Iorke, Dionísio Babo Soares, Sesta ne’e, entrega formalmente dokumentu haat ratifikasaun no adezaun ba Seksaun Tratadu ONU, lori Timor-Leste nia naran.
“Governu Timor-Leste hatudu nia kompromisu forte ba lei internasionál no fó apoiu tomak ba sistema justisa penál internasionál,” referidu nota husi Reprezentante Permanente Timor-Leste ba ONU.
Dokumentu ne’e inklui Ratifikasaun ba Emenda Estatutu Roma kona-ba Krime Agresaun, ne’ebé fó autoridade ba Tribunál Penál Internasionál (ICC, sigla inglés) atu prosesu krime agresaun, adezaun ba akordu kona-ba Direitu Espesiál no Imunidade ba ICC (APIC) atu fó protesaun ba funsionáriu ICC sira, inklui adezaun ba akordu kona-ba Direitu Espesiál no Imunidade ba Tribunál Internasionál ba Lei Marrítima (ITLOS, sigla inglés).
Dokumentu hirak ne’e simu direta husi Xefe Sesaun Tratadu ONU, David Nanopoulos.
Notísia relevante : Prezidente ITLOS: Mekanizmu rezolve disputa fronteira marítima ho dalan rua
ICC hanesan Tribunál Internasionál independente ne’ebé trata kazu krime ne’ebé iha interese internasionál, inklui jenosídiu, krime funu no krime kontra umanidade.
Tribunál ne’e kria bazeia ba Regulamentu Roma, ne’ebé apeovadu iha tinan 1998 no tama iha vigor iha 2002.
Timor-Leste sai ona hanesan membru ICC no ratifika ona Estatutu Roma. Iha tinan 2010, ICC halo investigasaun dahuluk iha Timor-Leste relasiona ho krime durante luta hasoru Indonézia atu hetan Independénsia.
Foin lalais ne’e, Timor-Leste liuhusi Gabinete Fronteira Marrítima no Terrestre organiza Konferénsia internasionál ho tema : “Hasoru dezafiu : direitu marrítimu no rezolusaun lejítimu marrítimu” hodi konvida péritu husi lei internasionál no Prezidente ITLOS, Tomas Haidar, hodi fahe esperiénsia Tribunál rezolve disputa fronteira entre Estadu rua.
TATOLI





