iklan

NASIONÁL, POLÍTIKA

Governu delibera atu halo reestruturasaun ba I.P no E.P

Governu delibera atu halo reestruturasaun ba I.P no E.P

Vise-Ministru ba Asuntu Parlamentár, Aderito Hugo da Costa. Imajen Tatoli/Alexandra da Costa.

DILI, 09 Jullu 2025 (TATOLI)—Reuniaun Konsellu Ministru, kuarta ne’e, Governu delibera atu halo reestruturasaun ida ba administrasaun direta Estadu nian hanesan Institutu Públiku (IP) no Empreza Públiku (EP), ho objetivu atu hasa’e efisiénsia no transparénsia jestaun públiku nian, hamenus redundánsia institusionál no hadi’a artikulasaun entre polítika públika sira no nia ezekusaun.

Notísia Relevante: Governu sei submete lei atu anula I.P no E.P ba Parlamentu Nasionál

Vise-Ministru ba Asuntu Parlamentar, Aderito Hugo da Costa, hateten reestruturasaun ba IP ho EP ne’e hotu kedas tamba kompromisu husi Governu Konstitusionál da-sia (9) nian liuhusi Primeiru-Ministru, Kay Rala Xanana Gusmão, sei kontinua halo diskusaun to’o produsaun efeitu ba dekretu-lei ida, nune’e bele ajusta hotu.

“Dadus sira rekolla hotu ona ho totál 40 ne’ebé harii iha governasaun anteriór tinan haat liuba, no aprezentasaun ona iha ezbosu no hein tempu badak sei halo desizaun,” Vise-Ministru Asuntu Parlamentár ne’e informa ba jornalista sira hafoin reuniaun Konsellu Ministru (LM), iha Palásiu Governu.

Deliberasaun ne’e prinsípiu orientadór estabelese sira ba reorganizasaun ida-ne’ebé abranjente husi entidade públika sira ho autonomia administrativa no finanseira, ho objetivu atu garante espesializasaun téknika neʼebé boot-liu, rasionalizasaun rekursu no hadi’a kualidade servisu ne’ebé presta ba sidadaun sira.

“Prosesu la’o hela no liña ministeriál hotu-hotu ne’ebé iha I.P no E.P ne’e sei reestrutura hotu hodi responde ba kompromisu Governu da-sia (9) nian bazeia faktu no funsionamentu administrasaun indireta ne’ebé estabelese iha tinan hirak liuba ne’e ninia efisiénsia no efikásia organizasaun ninian. Ita mós presiza iha poupansa, tan ne’e tenke halo reestruturasaun,” nia hateten.

Ida-ne’e prevee uniaun husi entidade sira-ne’ebé ho funsaun ne’ebé besik atu hanesan, inkorporasaun husi instituisaun balun iha estrutura husi ministériu setoriál sira, nomós transformasaun institutu públiku balun ne’ebé iha servisu administrasaun direta Estadu nian.

“Hira-hira maka atu fila-fali ba ministériu no hira mak atu taka ne’e hafoin mak fó sai tanba daudaun ne’e iha hela prosesu diskusaun,” nia informa.

Entretantu, reforma ne’e sei inklui mós reestruturasaun no estinsaun ba entidade administrasaun indireta balun, ho sira-nia kompeténsia sei transfere ba sira-nia liña ministeriál sira.

Konteúdu espesífiku husi reestruturasaun ne’e sei regula husi diploma Governu nian lubuk ida, ne’ebé sei elabora no submete ba konsiderasaun no aprovasaun husi Konsellu Ministru tuir nia tempu.

Jornalista : Alexandra da Costa

Editór        : Cancio Ximenes

iklan
iklan

Leave a Reply

iklan
error: Content is protected !!