iklan

ERMERA, HEADLINE

Investe iha feto rurál nu’udár prezervadora ba ai-han no natureza futuru ne’ebé reziliente 

Investe iha feto rurál nu’udár prezervadora ba ai-han no natureza futuru ne’ebé reziliente 

Komemorasaun Loron Mundiál Feto Rurál iha Hatolia A, Munisípiu Ermera. Imajen TATOLI/Osória Marques

ERMERA, 15 Outubru 2025 (TATOLI)—Sekretaria Estadu Igualdade (SEI) ne’ebé apoia hosi parseiru Plan Internasional, Kuarta ne’e, selebra Loron Mundiál Feto Rurál iha Hatolia A, Munisípiu Ermera, ho tema “Investe iha feto rurál nu’udár prezervadora ba ai-han no natureza dalan ba futuru sustentavel no reziliente”.

Prezidente Grupu Mulller Parlamentár Timor-Leste (GMPTL), Aliança da Conceição Araújo, hateten Loron Internasionál ba Feto Rurál, ne’ebé selebradu iha 15 fulan-Outubru atu rekoñese no valoriza kontribuisaun boot neʼebé feto sira iha área rurál halo ba dezenvolvimentu ekonómiku no sosiál komunidade nian.

“Tanba bainhira ita investe iha feto rurál, ita investe iha moris, iha natureza no iha futuru Timor-Leste. Maibé, ita labele haluha katak feto rurál enfrenta situasaun difisil. Feto barak la hetan oportunidade iha formasaun lideransa, enfrenta obstákulu iha asesu ba saúde no informasaun,” Prezidente Grupu Muller Parlamentár Timor-Leste dehan iha ámbitu komemorasaun Loron Internasionál ba Feto Rurál  iha Suku Leimea Kraik,  Postu Administrativu Hatolia A.

Aliança dehan tenke tau importánsia ba papél ne’ebé feto sira ba kampu agrikultura, iha seguransa aliméntar, iha sustentabilidade família no iha jestaun entre uma-laran no komunidade.

“Realidade feto sira iha área rurál nafatin enfrenta dezafiu barak, asesu limitadu ba rai no kapitál, asesu ba edukasaun no servisu saúde ne’ebé sei ki’ik, no oportunidade lideransa ne’ebé seidauk iguál ho mane,” nia haktuir.

Komemorasaun Loron Mundiál Feto Rurál iha Hatolia A, Munisípiu Ermera. Imajen TATOLI/Osória Marques

Aliança informa feto rurál mak ai-hun moris komunidade nian, tanba bainhira ai-hun ne’e forte, sei buras, fó matak malirin no ai-tahan no ai-sanak sira hetan fresku no matak, maibé se ai-hun ne’e la simu bee, la simu kbi’it loron-matan, nia sei namlaek no la buras.

“Nune’e, ita hotu tenke fó bee, fó kbi’it no fò oportunidade ba feto rurál atu kontinua moris no sustenta komunidade. Entaun, tema globál ba tinan ida-ne’e fó inspirasaun boot tebes,” nia akresenta.

Iha fatin hanesan, Sekretária Estadu Igualdade (SEI), Elvina Sousa Carvalho informa loron ohin ne’e importante ba feto rurál nune’e liuhosi komemorasaun ida-ne’e reprezentante liña ministeriál bele rona no hatene preokupasaun no rekomendasaun feto rurál, nune’e bele tau ba programa polítika hodi kontinua promove feto rurál nia talentu.

Notísia relevante: Loron mundiál Feto Rurál, GPMTL husu promove inkluzaun sosiál

“Tema ne’e kondís ho ita-nia situasaun rai-laran no sai tema internasionál. Tanba ne’e, ita mai komemora iha Suku Leimea Kraik hodi sente mós Loron Internasionál ba Feto Rurál,” Elvina subliña.

Nia hato’o mensajen ba feto rurál katak liuhosi papél no servisu ne’ebé iha hanesan inan iha família ne’ebé bele halo balansu ba servisu,  inan soru-na’in,  inan funsionáriu ida iha administrasaun Estadu nian.

Entreantu, Reprezentante Asosiasaun Feto Esperansa iha Munisípiu Ermera, Lúcia Moniz tenik Loron Internasionál ba Feto Rurál importante tebes hodi kontribui ba sustentabilidade ekonomia família, sosiedade no nasaun nian.

“Kna’ar no papél feto nian ne’e importante iha parte hotu-hotu ba dezenvolvimentu ita-nia nasaun nian. Tanba ne’e, ami feto rurál presiza tebes parte nasionál nia apoiu no kapasitasaun hodi kontribui ba dezenvolvimentu nasionál,” Lúcia dehan.

Nia rekoñese feto barak mak servisu ona iha instituisaun Estadu tantu públiku no privadu, Governu inklui lideransa lokál.

“Tanba realidade ne’ebé iha Timor-Leste feto barak halo kna’ar iha Parlamentu Nasionál,  membru Governu mai to’o autoridade lokál hanesan xefe suku no xefe aldeia,” nia haktuir.

Komemorasaun Loron Mundiál Feto Rurál iha Hatolia A, Munisípiu Ermera. Imajen TATOLI/Osória Marques

Aleinde ne’e, Xefe Suku Leimea-Kraik, Patriciano de Araújo agradese no apresia tebes ba Governu liuhusi Sekretaria Estadu Igualdade (SEI) ne’ebé hili Suku Leimea-Kraik hodi komemora Loron Internasionál ba Feto Rurál.

“Ami agradese tebes ba SEI ne’ebé hili ona ami-nia suku hodi komemora loron importante ida-ne’e, lori membru Governu liuliu liña ministeriál sira mai observa direta kondisaun moris komunidade suku referidu ne’ebé enfrenta problema infrastrutura bázika hanesan bee-moos, estrada inklui eletrisidade,” nia hateten.

Nia akresenta, liuhosi komemorasaun ida-ne’e membru Governu sira bele hato’o ba nasionál hodi buka solusaun rezolve fazeadamente problema mensionadu nune’e povu bele sente loloos benefísiu husi ukun-rasik aan ida-ne’e.

Iha komemorasaun ne’e, feto rurál sira mós halo kompetisaun kulinária, loke feira ba produtu lokál. Orsamentu ba komemorasaun Loron Internasionál ba Feto Rurál ne’e SEI aloka $4.000.

Serimónia referida partisipa hosi membru Parlamentu Nasionál balun,  reprezentante liña ministeriál, reprezentante parseiru dezenvolvimentu hanesan Un Women,  parseiru Plan Internasional,  sosiedade sivíl no komunidade hosi Postu Administrativu Hatolia A.

SEI planeia intensifika investimentu

Nune’e mós, Sekretária Estadu Igualdade, Elvina Sousa Carvalho informa Sekretaria Estadu Igualdade (SEI) planeia intensifika Fundu Transferénsia Públika ba feto sira tuir proposta ne’ebé simu husi feto rurál sira tanba durante ne’e grupu ida-rua mak hetan apoiu fundu.

“Kestaun ne’e, iha grupu ida-rua mak hetan benefísiu ba fundu husi SEI nian maibé bá-oin sei intensifika liután maibé depende proposta husi grupu feto rurál,” nia dehan ba jornalista sira.

Sekretária Estadu ne’e hateten Fundu Transferénsia Públika ne’ebé SEI iha atu empodera no mós apoiu kreximentu ekonomia família.

Aleinde ne’e, Prezidente Komisaun F iha Parlamentu Nasionál (PN), Deputada Maria Gurumali Barreto tenik orsamentu tama ona iha Parlamentu Nasionál maibé agora deputadu sira sei estuda no lee hela orsamentu ne’e nune’e SEI bele iha kompromisu hodi tau orsamentu ba iha feto área rurál.

“Ami seidauk loke kle’an iha-ne’e, tanba seidauk audiénsia ho ministériu relevante sira,” deputada hateten.

Nia espera, SEI iha orsamentu ne’ebé fó ba feto maluk sira atu reforsa ekonomia iha família, komunidade no mós nasaun ida-ne’e.

“Orsamentu ne’ebé mak SEI iha hodi fó ba feto maluk sira, espera katak iha Leimea-Kraik grupu balun mós bele hetan Fundu Transferénsia Públika. Karik hetan Fundu Transferénsia Públika tenke halo atividade ekonomia iha grupu laran,” nia motiva.

Jornalista: Osória Marques

Editór: Xisto Freitas da Piedade 

iklan
iklan

Leave a Reply

iklan
error: Content is protected !!