iklan

EKONOMIA, HEADLINE

SEF no PSIK formaliza kooperasaun hodi reforsa kombate krime florestál

SEF no PSIK formaliza kooperasaun hodi reforsa kombate krime florestál

Sekretáriu Estadu Floresta, Fernandinho Vieira, no Diretór Nasionál PSIK, Vicente Fernandes, asina nota entendimentu kona-ba fortalese kooperasaun serbisu iha área floresta nian. Foto TATOLI/Arminda Fonseca

DILI, 24 Outubru 2025 (TATOLI) – Sekretaria Estadu Floresta (SEF) asina memorandu entendimentu ho Polísia Sientífika no Investigasaun Kriminál (PSIK) hodi fortalese serbisu iha setór floresta nian no distribui farda ba pesoál korpu guarda floresta 231 husi munisípiu 11, inklui Oekusi.

Sekretáriu Estadu Floresta, Fernandinho Vieira, esplika objetivu husi asinatura nota entendimentu ne’e mak oinsá parte rua halo kooperasaun serbisu floresta nian, liuliu kombate krime iha floresta no biodiversidade nian.

“Nota entedimentu ne’e oinsá hametin serbisu instituisaun ida-ne’e, hodi asegura no dezenvolve liután ita-nia serbisu ne’ebé tutela ba ita. Dalabarak ita kaer krime barak, maibé prosesu sira la’o lentu loos, entaun ita koopera ho PSIK oinsá ba oin kaer krime floresta ruma tenke prosesu lalais, tanba sira iha ona ita-nia sorin”, Fernandinho Vieira hateten iha Kaikoli, ohin.

Ho kooperasaun serbisu ne’ebé iha maka governante ne’e husu ba guarda floresta sira atu ba oin serbisu ho disiplina, mantein seguransa no defende nafatin rikusoin nasaun nian ne’ebé konsagra ona iha Konstrituisaun iha artigu 139 kona-ba rekursu naturál.

“Ba oin nafatin serbisu ho profisionalizmu maski imi hasoru difikuldade, ema ameasa imi, maibé labele ta’uk, hatudu serbisu ne’ebé loos tanba ita iha ona PSIK ne’ebé apoia ita”, nia dehan.

Iha fatin hanesan, Diretór Nasionál PSIK, Vicente Fernandes, hateten akordu ne’ebé halo labele iha de’it suratahan, maibé tenke serbisu hamutuk hodi kombate krime iha floresta.

“Ha’u hatene ita serbisu tenke hasoru dezafiu barak, maibé importante mak hamutuk foti solusaun. Akordu ne’ebé ohin ita halo ba oin tenke implementa, tanba koordenasaun no kooperasaun instituisaun iha ita-nia rai ne’e sai pilár ida. Ita presiza halo kooperasaun tanba ita labele halo aprosimasaun kombate kriminalidade individuál, maibé tenke ho aprosimasaun koletiva”, nia dehan.

Kombate kriminalidade relasaun ho floresta mak oinsá hamutuk atu nasaun ne’e labele arbitraniamente sunu floresta, kasa animál, no seluk tan, tanba nia impaktu ne’e direta ba klima. “Entaun, ita tenke fortalese kooperasaun instituisionál tanba ida-ne’e sai xave ida, ita hamutuk asegura ita-nia floresta”, nia afirma.

Diretór Nasionál Protesaun Korpu Guarda Floresta, Pascoal Barros do Carm , husu guarda floresta 231 ne’ebé simu farda ne’e atu ba oin utiliza bainhira hala’o serbisu iha terrenu.

“Farda ne’ebé ohin imi simu tenke utiliza duni, tanba ne’e mak ita-nia identidade. Ita-boot sira-nia knaar atu halo autostop, fiskaliza no kontrola atividade ilegál sira iha ai-laran”, nia dehan.

Nia subliña serbisu guarda floresta nian sai pilár importante ida, tanba nu’udar ofisiál ida ne’ebé nasaun fó hela serbisu hodi kontrola atividade ilegál sira iha área floresta nian.

Iha biban ne’e, distribui mós sertifikadu andamentu pesoál krime kontra floresta ba guarda floresta husi munisípiu 11, inklui Oekusi no treinadór sira entre PSIK no SEF.

Notísia relevante: UE reforsa apoiu ba setór floresta sustentavel iha Timor-Leste

Jornalista: Arminda Fonseca

Editora: Maria Auxiliadora

iklan
iklan

Leave a Reply

iklan
error: Content is protected !!