LIKISA, (TATOLI) – Governu liu hosi Primeiru-Ministru, Marí Alkatiri, no membru governu balun, kinta (22/2) inagura Institutu Nasionál Peska no Agrikultura (INPA) ne’ebé sai hanesan sentru formasaun peska no agrikultura iha munisípiu Likisa, postu administrativu Maubara, suku Vatuvou.
Iha ninia intervensaun, Xefe Governu dehan sentru formasaun n’e nia efeitu multiplikadór tebes tanba la’ós deit atu hanorin maibé sei halo produsaun fini ikan ba produtór sira
“Sentru ida ne’e ninia efeitu multiplikadór boot tebes tanba sentru ne’e la’ós atu hanorin de’it maibé atu halo produsaun fini ikan para bele fahe ba produtór privadu no kooperativa”, Xefe Governu hatete iha ninia intervensaun.
Governante ne’e dehan bainhira atu loke servisu labele hein governu, tan sentru rua ka haat tan atu fó servisu maibé tenke aprende no halo auto-empregu. Auto-empregu tuir nia, bele inisistiva ida-idak nian mas di’ak liután grupu ida hamutuk halo iniasiativa tanba sei sai efeitu multiplikadór importante.
Nune’e mós, efeitu multiplikadór seluk fali mak ajuda ba nutrisaun, tanba problema boot iha Timor-Leste mak nutrisaun, ho produsaun ikan bele rezolve problema nutrisaun hahú husi labarik to’o ema boot.
Sentru institutu nasionál tenke iha kuota ba munisípiu hotu bainhira hakarak mai aprende para efeitu multiplikadór bele espalla ba munisípiu hotu, la’ós Likisa de’it. “Tanba ne’e Likisa tenke aprende atu simu estudante sira hosi munisípiu hotu para bele aprende iha sentru ne’e”.
Nune’e governante ne’e agradese ba governu Korea Sul tanba halo ona konstrusaun ho rezultadu di’ak. Tuir nia bainhira hahú konstrusaun, hahú mós formasaun ba ema hotu kontente tanba timoroan sira bele servisu iha sentru formasaun ne’e hanesan mestre atu fó formasaun ba maluk seluk.
“Ita hotu-hotu ohin mai iha ne’e halo inaguasaun no hare saida mak iha konteksu ne’e nia laran ho instrumentu ekipamentu ne’ebé mak di’ak ho teknolojia kualidade maibé ita mós tenke iha preokupasaun ida hanusa mak ita bele garante institutu ida ne’e atu dezenvolve iha modu sustentadu”, akresenta.
Nia dehan labele konta dehan amigu husi Korea Sul tenke nafatin ho ita tinan ba tinan ba tempu naruk, ita mós tenke aprende husi sira no tenke hatene ho sentidu responsabilidade halo hanesn sira halo ou buka halo di’ak liu sira tan, ne’e mak signifika sustentabilidade no dezenvolvimentu.
“Dalabarak ita simu infraestrutura sira hanesan ne’e iha inísiu furak maibé liu tinan ida ita haree oin seluk ona, ida ne’e labele akontese”, katak.
Hodi dehan tan, sentru ne’e ninia sustentabilidade labele hein husi orsamentu Estadu nian, tenke iha kapasidade halo produsaun ikan oan para bele fa’an no husi ne’e iha reseita rasik. Ba sentru ne’e tanba sei ita hein de’it subsídiu entaun laiha sustentabilidade.
“Tenke iha produsaun ba buat barak para kria empregu, ita labele halo sentru ne’e funsiona maibé buat hotu-hotu mai husi liur, ho tempu ita tenke iha autonomia”.
Korea Sul, PM haktuir uluk sai husi funu laiha autonomia maibé agora hanesan rai ida ho ekonómika boot tebes iha ázia no téknika teknolojia nian.
Tanba ne’e, tenke tuir ezemplu nomós esforsu án, liu-liu joven feto, mane ka difisiente. “Sé mak ukun rai ne’e tenke iha inkluzaun sosiál, labele kontinua iha diskriminasaun”.
Iha parte seluk, Ministru Estadu Agrikultura no Peska, Estanislau da Silva, informa, sentru formasaun INPA ho medida 104.000 metru kuadradu no kompostu iha bloku rua, bloku leten para ikan bee midar no kraik para ikan bee masin.
Kona-ba manutensaun rutina ba edifísiu, minstériu agrikultura no Peska MAP sei akompaña, maibé kona-ba buat seluk tenke iha orsamentu foun.
Tékniku sira treinadu ona bainhira harii edifísiu ne’e, tempu hanesan fó treinamentu no prontu atu hala’o atividade.
“Ami hanoin iha futuru atu forma sentru ne’e ba sentru investigasaun ne’ebé bele utiliza husi eskola no universidade sira no sentru turístika tanba hakiak ikan oin-oin”, katak.
Hodi dehan, MAP iha servisu barak iha munisípiu Likisa, liu-liu iha postu administrativu Maubara, Loes, Lisadila.
Governante ne’e agradese ba prezensa xefe governu no ekipa, governu korea sul tanba liuhosi Korean International Cooperation Agency (KOICA) bele servisu hamutuk ho MAP no agradese boot ba veteranu sira iha Likisa, sira nia apoiu konsege hetan fatin hodi harii institutu ne’e.
Jornalista: Julia Chatarina
Editora: Rita Almeida