iklan

NASIONÁL, POLÍTIKA

Aprovasaun lei protesaun ba labarik fó benefísiu ba labarik sira

Aprovasaun lei protesaun ba labarik fó benefísiu ba labarik sira

Reprezentante United Nations International Children's Emergency Fund (UNICEF) iha Timor-Leste, Bilal Durrani. Imajen Tatoli/Egas Cristóvão.

DILI, 16 fevereiru 2023 (TATOLI)—Reprezentante United Nations International Children’s Emergency Fund (UNICEF) iha Timor-Leste, Bilal Durrani, hateten aprovasaun lei protesaun labarik fó benefísiu ba labarik sira iha Timor-Leste tanba liuhosi lei ne’e mak bele proteje no asegura sira-nia direitu.

Notísia Relevante: PN aprova projetu-lei protesaun ba labarik iha finál globál

“Tanba ne’e, priviléjiu tebes atu rona labarik timoroan sira-nia lian kona-ba saida mak sira hakarak hadi’a iha nasaun ida-ne’e. Ha’u mós kongratula Parlamentu Nasionál ne’ebé aprova ona lei protesaun ba labarik, ne’ebé atu tulun labarik asesu ba direitu ne’ebé sira merese atu hetan. UNICEF fiar katak lei protesaun labarik bele fó benefísiu ba labari sira,” Bilal Durrani hateten ba jornalista sira, bainhira partisipa iha diálogu nasionál ho tema “Rona ami labarik nia lian hodi asegura no realiza ami-nia direitu”, iha Sentru Konvensaun Dili (CCD), kinta ne’e.

Tanba, nia dehan, UNICEF nu’udar parseiru dezenvolvimentu internasionál ida-ne’ebé fornese asisténsia téknika hodi apoia labarik timoroan sira no asegura labarik timoroan sira bele asesu ba labarik sira-nia direitu ba edukasaun, saúde, nutrisaun no seluk tan.

Tuir nia, durante ne’e UNICEF fornese ona apoiu barak hanesan edukasaun, nutrisaun no apoiu saúde, liu-liu ba labarik sira iha períodu krusiál tebes ba COVID-19 no situasaun kalamidade, tanba ne’e UNICEF sei kontinua fó apoiu ba labarik sira iha Timor-Leste.

Prezidente Intitutu Para a Defeza dos Direitus da Crianca (INDDICA), Dinorah Granadeiro, hatutan eventu ne’e ho objetivu prinsipál mak oinsá ukun-na’in sira atu rona direta labarik sira-nia halerik no preokupasaun ne’ebé durante ne’e sira enfrenta.

“Maske esforsu lubuk ida Governu halo ona maibé sira sei hetan kondisaun defisil iha moris loron-loron nian, hodi goza sira-nia direitu fundamenta hakerek ona iha konvensaun labarik ne’ebé ratifika ona iha 2003,” nia dehan.

Maske Governu halo ona atividade lubuk maibé realidade má nutrisaun kontinua aas tebes iha Timor-Leste no ida-ne’e hatudu katak esforsu ne’ebé Governu halo no parseiru sira halo seidauk responde ka rezolve situasaun ida-ne’e.

“Oportunidade ohin ami bolu atensaun hosi ita hotu, na’in-ulun sira hotu entidade hotu atu tau prioridade ba labarik hahú hosi agora ba future. Se ita ko’alia labarik mak futuru nasaun, investimentu hahú kedas hosi sira hahú idade sei kiik,” nia dehan.

Jornalista : Osoria Marques

Editór       : Cancio Ximenes

iklan
iklan

Leave a Reply

iklan
error: Content is protected !!