DILI, 05 maiu 2023 (TATOLI)–Organizasaun Internasionál ba Migrasaun (IOM, sigla inglés) apoia pesoál Autoridade Protesaun Sivíl Timor-Leste (APC-TL, sigla portugés) hamutuk na’in-lima inklui tékniku IOM rasik ba hala’o estudu komparativu iha Filipina iha novembru 2022.
“Atividade ne’e realiza tanba serbisu hamutuk ho IOM ne’ebé hetan fundu hosi Estadu Unidu Amérika. Atividade ne’e realiza ona iha tinan 2022 no agora halo avaliasaun ida, enkuantu eventu ne’e hala’o tanba Timor-Leste atu hola parte nu’udar membru Asosiasaun Nasaun Sudeste Aziátiku (ASEAN, sigla inglés) maibé agora sei hanesan observadór. Atu sai membru ASEAN entaun ita hahú aprosima país membru hodi nune’e aliña ho sistema ne’ebé sira iha,” Prezidente APC-TL, Ismael da Costa Babo, hateten iha Otél City 8 Manleuana, sesta ne’e.
Ekipa ne’ebé tuir estudu komparativu apreende sistema balun hosi Autoridade Protesaun Sivil Filipina no sei kontinua halo estudu iha nasaun sira seluk iha Ázia.
“Ita bele manán esperiénsia no pontu kontaktu Autoridade Sivil Timor-Leste, bainhira ita sai ona membru ASEAN, sistema sira ita familiár ona, nune’e pesoál sira bele ajusta no operasionaliza hamutuk iha sistema APC Ázia,” nia akresenta.
Notísia relevante : 2022-2023: APC rejista vítima dezastre naturál iha Covalima hamutuk 139
Ismael da Costa dehan, Autoridade Protesaun Sivil Filipina prontu serbisu hamutuk ho APC-TL liuhosi kapasitasaun rekursu umanu no apoia fasilidade, tanba ne’e parseiru prontu atu fó no reforsa nafatin APC-TL hodi bele adapta sistema ASEAN Humanitarian Assistance, serbisu iha sira-nia misaun katak iha planu no misaun ida de’it hodi responde ba situasaun ida.
Iha biban hanesan, Jestór Projetu Postu Krize Emerjénsia IOM iha Timor-Leste, Kristina Marie Carreon, konsidera vizita ba Filipina hodi prepara rekursu umanu di’ak liután bainhira Timor-Leste adere ba ASEAN.
“Buat hirak ne’ebé ekipa apreende hanesan meiu ida hodi prepara-an molok Timor-Leste sai membru ASEAN. Tanba ne’e esperiénsia ne’ebé hetan hodi rekomenda ba superiór sira hodi halo iha futuru, IOM sempre apoia Timor-Leste liuliu Autoridade Protesaun Sivil,” nia tenik.
Kolaborasaun entre parte rua nu’udar meiu ne’ebé presiza atubele hasoru kualker perigu ne’ebé sei akontese iha tinan hirak mai tanba agora moris iha mundu ne’ebé mosu dezastre tanba klima entaun atividade ne’e hanesan pasu inísiu ba koperasaun iha futuru.
Biban hanesan, Komandante Sentru Formasaun APC, Cláudio da Silva, agradese ba oportunidade ne’ebé sira hetan hodi halo estudu komparativu iha Filipina tanba ajuda tebes sira atu mellora di’ak liután.
“Ami ba halo estudu komparativu iha Filipina iha novembru 2022, ami hamutuk na’in-hitu maibé na’in-rua ekipa hosi IOM nian, ami realiza atividade ida-ne’e hodi partilla fali saida mak ami hetan momentu ne’ebá ba superiór sira hodi sira hatene,” nia haktuir.
Xefe delegasaun ne’e dehan, durante vizita ho ekipa hetan esperiénsia lubuk, liuliu iha área protesaun sivil no bombeiru tanba ekipa sira ne’e maioria serbisu iha área bombeiru.
“Entaun hakarak hatene funsionamentu bombeiru iha Filipina, nune’e ami bele aplika fali iha servisu APC nian, ita presiza apreende barak tanba ita-nia nasaun foin hambriik, ne’ebé ita sempre haka’as-an nafatin hodi apreende hosi nasaun ne’ebé de’it bainhira sira hakarak oferese vontade atu kapasita ita, di’ak liu ita aproveita ho didi’ak,” nia salienta.
Jornalista : Antónia Gusmão
Editora : Julia Chatarina