iklan

EKONOMIA, MUNISÍPIU, VIKEKE

MAP-TOMAK kolleta hare variedade mean iha suku Macadique

MAP-TOMAK kolleta hare variedade mean iha suku Macadique

VIQUEQUE, 18 agustu 2023 (TATOLI)-Serbisu Ministériu Agrikultura no Peska (MAP), Munisípiu Viqueque, serbisu hamutuk ho Toos ba Moris Di’ak (TOMAK), sesta ne’e, kolleta haree variedade mean ne’ebé implementa natar Laliu, Suku Macadique, Postu adiministrativu Uatulari.

Tuir reprezentante diretór serbisu MAP, Agusto Pinto Mascarenhas, tinan 2023 MAP Viqueque serbisu hamutuk ho parseiru TOMAK prátika, implementa hare ho variedade mean, husi hare variedade mean ne’e antes ne’e agrikultór sira kuda ona.

“Maibé, ami koko implementa kuda plot ki’ik, husi plot ki’ik sira ami sei halo kalkulasaun, hodi kompara ektare ida hatene ninia rezultadu. Karik ida-ne’e di’ak ita- nia agrikultór sira bele kuda iha tinan oin. Iha implementasaun kuda hare mean ne’e ami uza métodu hamutuk haat ne’ebé daudaun implementa”, Agusto Pinto Mascarenhas, hateten ba jornalista sira, iha natar Laliu, suku Macadique.

Métodu ne’ebé tékniku agrikultura munisípiu Viqueque uza ba hare variedade mean maka hanesan husi demotrasaun pilotu kuda hare prátika dauluk halo viveiru biti, tékniku kuda uza “drum seeder”, kuda haree idade oan naruk durasaun loron 12-14, kuda hare-oan hun ida rai-ku’ak ida, kuda hare distánsia ne’ebé apropriadu, uza biochar no poc nasa no tékniku “ajar legowo 3:1”

“Husi métodu haat ne’ebé ami fó agrikutór sira maka defini rasik hodi tinan oin bele uza métodu sira ne’ebé fó sira. Bainhira ami haree maka rezultadu di’ak ita-nia agrikultór sira bele espansa ba haree mean ne’ebé dadaun kolleta ne’e”, nia afirma.

Reprezentante diretór serbisu MAP dehan, hare mean ne’ebé agora koa ne’e MAP sei haree tau planu hare mean bele sai fini hodi tinan oin bele espansaun.

“Koleta ba tinan ida-ne’e ami sei tetu ninia rezultadu kompara fali rendimentu husi tinan kotuk. Husi rezulta ida-ne’e maka ita bele hatene hodi halo espensaun ba tinan 2024”, nia haktuir.

Nia relata, iha implementasaun hare varidade mean ne’e MAP liu husi tékniku extendionista sira akompaña ho agrikultór implementa métodu sira ne’e. Tinan ida-ne’e agrikultór individu maka implementa, tinan maka rezuldu di’ak MAP sei halo proxima ho agrikultura hodi halo espansaun ba hare varidade mean.

Iha fatina hanesan, Reprezenta agrikultór ba implementasaun hare varidade mean iha aldeia Edimumu, suku Macadique, Muises dos Reis, haktuir fini hare varidade mean simu husi TOMAK kuda iha faze daluk.

“Ha’u sente hare mean ne’e foun, ami foin maka koko implementa kuda kalen ida resin, nune’e ami sei haree tinan ida-ne’e maka rezultadu di’ak, ami sei kontinua kuda iha ami-nia natar”, nia hato’o.

Reprezentante ne’e relata, hare varidade mean ne’e durasaun folan tolu hahú iha isin nune’e to’o hitu hahú kolleta.

Tuir kolleta hare variedade mean ne’e ekipa tékniku MAP no TOMAK sei tetu hare no sei fó sai rezultadu ba agrikultór implementadór sira.

Implementasaun pilotu ba demo área hare variedade mean ne’e MAP Viqueque serbisu hamutuk TOMAK hetan apoiu husi Dipat husi Governu Austrália.

Iha kolleta haree variedade mean ba natar ektare ida resin ne’e hetan partisipa husi autoridade lokál, jerente Caritas, jerente TOMAK no agrikultór implementadór sira iha suku Macadique.

Jornalista: Vitorino Lopes da Costa
Editór : Rafael Ximenes de A. Belo

iklan
iklan

Leave a Reply

iklan
error: Content is protected !!