iklan

EKONOMIA, MUNISÍPIU, VIKEKE

MAPPF no CCI-TL kolleta hare ektare ida iha Ossú

MAPPF no CCI-TL kolleta hare ektare ida iha Ossú

MAPPF no CCI-TL kolleta hare uza sistema demo plot ektare ida iha  postu  Ossú. Imajén Tatoli/Vitorino Lopes da Costa

VIQUEQUE, 15 agostu 2024 (TATOLI)- Ministériu Agrikultura, Peska, Pekúaria no Floresta hamutuk Kamara Komérsiu Indústria Timor Leste (CCI-TL, sigla portugés), hamutuk ho povu agrikultór sira, kinta ne’e, kolleta hare ho variaedade mean “demo plot”  ektare ida, iha aldeia Borala, suku Ossu de Cima, postu Administrativu Ossú, munisípiu Viqueque.

Prezidente CCI-TL ba Asuntu Agrikultura, Rui Castro,  esplika, CCI-TL implementa programa kuda hare iha TL munisípiu Viqueque ho variedade mean “demo plot” no ho  hare variedade oi-oin hanesan hare desileran, membramo no hare nakroma.

“Ba hare demo plot ne’ebé ami implementa kuaze iha munisípiu hotu-hotu inklui munisípiu Viquque rasik.  Tanba,  antes ne’e Prezidente CCI-TL rasik deklara ona katak  hakarak  transforma agrikultór sira-ne’ebé  iha natar hanesan ektare ida ka rua bele  rejistu iha Servisu Rejistu Verifikasaun Emprezariál (SERVE, I.P) tipu ENIN hodi hetan   legalidade atu sai hanesan  empreza agrikultur nune’e bele investe iha  setór  agrikultura eskala ki’ik maka ba eskala boot”, Rui Castro, hateten ba jornalista sira,  hafoin ramata kolleta haree iha aldeia Borala, ohin.

Daudaun, CCI-TL servisu hamutuk parseiru sira hanesan Banku Nasionál Komérsiu Timor Leste  (BNCTL, sigla portugés), Ministériu Agrikultura Peskas, Pekuária no Floresta (MAPPF), Vise Ministru Koordenadór  Asuntu Ekonómi (MKAE), Ministériu Komersiu Indústria (MKI) no Autoridade lokál, agrikultór atu muda ema-nia pensamentu hodi  hasa’e produsaun  hare iha  Timor  Leste.

“Ho ida-ne’e ita bele muda natar na’in no toos na’in sira-nia pensamentu katak produsaun hare ne’e  la’os kolleta epoka ida, maibé ita kolleta  iha tinan tomak iha diferente maka fulan. Entaun  se ida-ne’e maka ita konsege atinje ha’u hanoin  ba oin tama ona iha negosiu hare”, nia spelika.

CCI-TL hakarak ba oin  dudu emprezáriu  sira  halo  investimentu iha setór  agrikutura no servisu hamutuk agrikultór sira hodi halo produsaun ba hare.

“Tanba ami-nia tarjetu maka atu hasa’e produsaun nasionál, hodi redús ai-han inportadu sira hanesan  hare, batar, fehuk, lis, tomante no produtu sira seluk ne’ebé ita bele prodús iha ita-nia rain”, nia afirma.

Iha fatin hanesan,  Xefe suku Ossú de Cima, Celestino M. de Carbalho, sente orgullu haree programa CCI-TL ba setór agrikultura  ne’ebé di’ak tebes , nune’e husu  kontinua servisu hamutuk ho parte  agrikultór sira hodi hasa’e  produsaun hare iha nasaun Timor Leste, atu labele dependente ba nasaun seluk.

“Ha’u sente programa CCI-TL ba setór agrikultura sai hanesan buat foun ba ami tanba hare ne’ebé CCI-TL  kolleta ne’e  ho durasaun loron 115, ita bele kolleta ona. Tanba ne’e ami autoridade husu CCI-TL bele habelar programa ida-ne’e ba iha ha’u-ni aldeia ualu ne’ebé existe iha suku Ossu de Cima no munisípiu Viquque hodi redús foos importadu sira”. nia profunda.

Iha biban ne’e natar na’in, Alcina da Silva, sente kontente ba rezultadu haree ne’ebé kolleta ona no ba oin sei servisu hamutuk ho CCI-TL hodi halo natar.

“Ba oin ami nafatin kontinua implementa, mabé ami mós nafatin husu CCI-TL hodi akompaña ami-nia atividade agrikultura”. Nia subliña.

BNCTL hakarak fó kréditu ba Agrikultór

Entretantu,Jerente Banku Nasionál Timor Leste (BNCTL, sigla portugés), Agustinho Luis Fernandes,  husu ba agrikultór sira iha munisípiu Viqueque atu asesu ba kréditu ne’ebé BNCTL  prepara  hodi  reforsa atividade agrikultura, nune’e hasa’e produsaun rai-laran.

erente sukus Banku Nasionál Timor Leste (BNCTL, sigla portugés), Agustinho Luis Fernandes. Imajé Taoli/Vitorino Lopes da Costa

“Durante ne’e ita haree agrikultór sira-nia difikuldade maka finansiementu ne’ebé atu apoiu ba iha implementasaun atividade agrikultura hanesan sosa ekipamentu tratór, adubu no fasilidde sira seluk sira menus entaun agrikultór labele hasa’e produsaun”, nia afirma.

BNCTL iha produtu ne’ebé atu apoia agrikultór sira halo kréditu ho funan-ki’ik, Maibé durante agrikultór sira  tauk lakohi asesu ba kréditu referidu.

“Tan ne’e  ba agrikultór iha munisípiu Viqueque labele tauk tanba  Banku bele ajuda oinsa  asesu ba produtu kréditu ne’ebé  ho funan ki’ik hodi  reforsa atividade agrikultura no hasa’e produsaun hare no seluk  iha rai-laran”, nia informa.

Kona-ba produtu kréditu  iha  BNCTL  kompostu husi  Kréditu Grupu feto, Kréditu Agrikultura, kréditu Negósiu, kréditu projetu, kréditu fiar no seluk tán  ne’ebé ajuda agrikultór sira tanba kada kréditu sira-ne’e jurus boot maka 7,5%, 6% no 3%.

“Ho produtu kréditu sira-ne’e ami bele ajuda agrikultór sira  oinsa asesu ba kréditu, maibé rekezitu ida mak tenke iha kintal ka toos ne’ebé halo atividade agrikultura. Ba kréditu referida bele grupu no bele indiviu bele asesu depende ba ita-nia agrikultura sira’’,nia afirma.

Nia relata, kustu kréditu rihun $25 no bele liu  ida-ne’e ne’ebé depende ba agrikultór sira asesu ba  kréditu ne’e parte ida ajuda oinsa bele benifísia ba agrikutór sira-nia atividade agrikultura.

“Kona-ba siklu selu osan  kréditu  ita bele selu kada fulan tolu. No sikulu ida seluk  ita haree ba agrikultór sira-nia produsaun ba  kolleta, maibé tempu  kolleta rendimentu tun, banku sei  halo  estensaun. La’ós  dehan ita kréditu ne’e ita selu kada fulan-fulan la’e banku iha meiu oi-oin hodi suporta ba agrikultór sira”, nia afirma.

Jornalista : Vitorino Lopes da Costa

Editór        : Florencio Miranda Ximenes

iklan
iklan

Leave a Reply

iklan
error: Content is protected !!