VIQUEQUE, 15 agostu 2024 (TATOLI)- Ministériu Agrikultura, Peska, Pekúaria no Floresta hamutuk Kamara Komérsiu Indústria Timor Leste (CCI-TL, sigla portugés), hamutuk ho povu agrikultór sira, kinta ne’e, kolleta hare ho variaedade mean “demo plot” ektare ida, iha aldeia Borala, suku Ossu de Cima, postu Administrativu Ossú, munisípiu Viqueque.
Prezidente CCI-TL ba Asuntu Agrikultura, Rui Castro, esplika, CCI-TL implementa programa kuda hare iha TL munisípiu Viqueque ho variedade mean “demo plot” no ho hare variedade oi-oin hanesan hare desileran, membramo no hare nakroma.
“Ba hare demo plot ne’ebé ami implementa kuaze iha munisípiu hotu-hotu inklui munisípiu Viquque rasik. Tanba, antes ne’e Prezidente CCI-TL rasik deklara ona katak hakarak transforma agrikultór sira-ne’ebé iha natar hanesan ektare ida ka rua bele rejistu iha Servisu Rejistu Verifikasaun Emprezariál (SERVE, I.P) tipu ENIN hodi hetan legalidade atu sai hanesan empreza agrikultur nune’e bele investe iha setór agrikultura eskala ki’ik maka ba eskala boot”, Rui Castro, hateten ba jornalista sira, hafoin ramata kolleta haree iha aldeia Borala, ohin.
Daudaun, CCI-TL servisu hamutuk parseiru sira hanesan Banku Nasionál Komérsiu Timor Leste (BNCTL, sigla portugés), Ministériu Agrikultura Peskas, Pekuária no Floresta (MAPPF), Vise Ministru Koordenadór Asuntu Ekonómi (MKAE), Ministériu Komersiu Indústria (MKI) no Autoridade lokál, agrikultór atu muda ema-nia pensamentu hodi hasa’e produsaun hare iha Timor Leste.
“Ho ida-ne’e ita bele muda natar na’in no toos na’in sira-nia pensamentu katak produsaun hare ne’e la’os kolleta epoka ida, maibé ita kolleta iha tinan tomak iha diferente maka fulan. Entaun se ida-ne’e maka ita konsege atinje ha’u hanoin ba oin tama ona iha negosiu hare”, nia spelika.
CCI-TL hakarak ba oin dudu emprezáriu sira halo investimentu iha setór agrikutura no servisu hamutuk agrikultór sira hodi halo produsaun ba hare.
“Tanba ami-nia tarjetu maka atu hasa’e produsaun nasionál, hodi redús ai-han inportadu sira hanesan hare, batar, fehuk, lis, tomante no produtu sira seluk ne’ebé ita bele prodús iha ita-nia rain”, nia afirma.
Iha fatin hanesan, Xefe suku Ossú de Cima, Celestino M. de Carbalho, sente orgullu haree programa CCI-TL ba setór agrikultura ne’ebé di’ak tebes , nune’e husu kontinua servisu hamutuk ho parte agrikultór sira hodi hasa’e produsaun hare iha nasaun Timor Leste, atu labele dependente ba nasaun seluk.
“Ha’u sente programa CCI-TL ba setór agrikultura sai hanesan buat foun ba ami tanba hare ne’ebé CCI-TL kolleta ne’e ho durasaun loron 115, ita bele kolleta ona. Tanba ne’e ami autoridade husu CCI-TL bele habelar programa ida-ne’e ba iha ha’u-ni aldeia ualu ne’ebé existe iha suku Ossu de Cima no munisípiu Viquque hodi redús foos importadu sira”. nia profunda.
Iha biban ne’e natar na’in, Alcina da Silva, sente kontente ba rezultadu haree ne’ebé kolleta ona no ba oin sei servisu hamutuk ho CCI-TL hodi halo natar.
“Ba oin ami nafatin kontinua implementa, mabé ami mós nafatin husu CCI-TL hodi akompaña ami-nia atividade agrikultura”. Nia subliña.
BNCTL hakarak fó kréditu ba Agrikultór
Entretantu,Jerente Banku Nasionál Timor Leste (BNCTL, sigla portugés), Agustinho Luis Fernandes, husu ba agrikultór sira iha munisípiu Viqueque atu asesu ba kréditu ne’ebé BNCTL prepara hodi reforsa atividade agrikultura, nune’e hasa’e produsaun rai-laran.

“Durante ne’e ita haree agrikultór sira-nia difikuldade maka finansiementu ne’ebé atu apoiu ba iha implementasaun atividade agrikultura hanesan sosa ekipamentu tratór, adubu no fasilidde sira seluk sira menus entaun agrikultór labele hasa’e produsaun”, nia afirma.
BNCTL iha produtu ne’ebé atu apoia agrikultór sira halo kréditu ho funan-ki’ik, Maibé durante agrikultór sira tauk lakohi asesu ba kréditu referidu.
“Tan ne’e ba agrikultór iha munisípiu Viqueque labele tauk tanba Banku bele ajuda oinsa asesu ba produtu kréditu ne’ebé ho funan ki’ik hodi reforsa atividade agrikultura no hasa’e produsaun hare no seluk iha rai-laran”, nia informa.
Kona-ba produtu kréditu iha BNCTL kompostu husi Kréditu Grupu feto, Kréditu Agrikultura, kréditu Negósiu, kréditu projetu, kréditu fiar no seluk tán ne’ebé ajuda agrikultór sira tanba kada kréditu sira-ne’e jurus boot maka 7,5%, 6% no 3%.
“Ho produtu kréditu sira-ne’e ami bele ajuda agrikultór sira oinsa asesu ba kréditu, maibé rekezitu ida mak tenke iha kintal ka toos ne’ebé halo atividade agrikultura. Ba kréditu referida bele grupu no bele indiviu bele asesu depende ba ita-nia agrikultura sira’’,nia afirma.
Nia relata, kustu kréditu rihun $25 no bele liu ida-ne’e ne’ebé depende ba agrikultór sira asesu ba kréditu ne’e parte ida ajuda oinsa bele benifísia ba agrikutór sira-nia atividade agrikultura.
“Kona-ba siklu selu osan kréditu ita bele selu kada fulan tolu. No sikulu ida seluk ita haree ba agrikultór sira-nia produsaun ba kolleta, maibé tempu kolleta rendimentu tun, banku sei halo estensaun. La’ós dehan ita kréditu ne’e ita selu kada fulan-fulan la’e banku iha meiu oi-oin hodi suporta ba agrikultór sira”, nia afirma.
Jornalista : Vitorino Lopes da Costa
Editór : Florencio Miranda Ximenes