DILI, 13 novembru 2024 (TATOLI)—Governu liuhusi Ministériu Planeamentu Investimentu Estratéjiku (MPIE), Fundu Dezenvolvimentu Kapitál Umanu (FDCH), serbisu hamutuk ho Sekretaria Estadu Arte no Kultura (SEAK) atribui bolsa estudu ba timoroan na’in-16 hodi hala’o estudu iha área marrítima no arte ba nível lisensiatura no mestradu, iha nasaun Cuba no Cabo-Verde.
Prezidente Konsellu Administrasaun FDCH no atuál Ministru Planeamentu Investimentu Estratéjiku, Gastão Sousa, husu ba bolseiru sira atu aproveita tempu didi’ak nune’e bainhira fila mai Timor bele kontribui ba dezenvolvimentu nasionál.
“Ami oferese esperansa tomak ba foin-sa’e sira, tanba ne’e bá estuda ho didi’ak, timoroan barak la’ós imi de’it maibé imi mak hetan ona oportunidade di’ak, kompetisaun ne’ebé todan maibé imi pasa, ne’ebé espera katak konfiansa ne’e labele monu ba rai de’it, maibé lori fila konfiansa ne’e mai hodi kontribui ba dezenvolvimentu iha nasaun ida-ne’e,” Ministru Gastão, hameno ba bolseiru sira, hafoin serimónia despedida, iha resintu SEAK, iha Praia dos Coqueiros, kuarta ne’e.
Biban ne’e, governante ne’e husu ba bolseiru sira-nia família atu nafatin enkoraja oan sira atu sira bele estuda ho di’ak.
“Bolseiru sira, imi joven tebes, tanba ne’e família nia apoiu importante tebes ba ita-boot nia susesu iha ne’ebá. Ne’ebé ha’u husu ba inan-aman sira, nafatin enkoraja oan sira atu sira bele hala’o didi’ak sira-nia estudu iha ema-nia rai,” nia akresenta.
Notísia relevante : Bolseiru 180-resin kontinua estudu iha rai-li’ur desde janeiru-outubru 2024
Iha biban hanesan, Sekretáriu Estadu Arte no Kultura, Jorge Soares Cristovão, parabeniza bolseiru sira tanba bele hetan oportunidade bá kontinua estudu iha rai-li’ur, nune’e husu ba bolseiru sira atu aproveita didi’ak oportunidade ida-ne’e.
“Parabéns ba bolseiru sira tanba liu ona iha selesaun, ida-ne’e la’ós buat fásil maibé imi bele ultrapasa ho imi-nia esforsu rasik, tanba ida-ne’e la’ós imi mesak mak tuir maibé ema lubuk ida. Futuru ida-ne’e iha imi-nia liman rasik, nune’e bá estuda ho di’ak hodi finaliza estudu ne’e ho didi’ak, nune’e bainhira filafali bele mai serbisu iha ita-nia rai. Imi mesak joven de’it, futuru sei naruk. Tanba ne’e mak dala-ida husu ba ita-boot sira atu aproveita didi’ak oportunidade ida-ne’e,” nia katak.
Tuir planu estratejiku dezenvolvimentu nasionál sei estabelese akademia arte, tanba ne’e presiza rekursu umanu sifisiente molok estabelese planu ne’e, nune’e Governu haruka timoroan sira hala’o estudu iha área arte nian iha Cuba.
“Iha programa IX Governu Konstitusionál husi planu estratéjiku atu dezenvolve ka atu kria akademia arte, hafoin ita haree ida-ne’e, iha kondisaun ida ne’ebé ita presiza hadi’a hanesan rekursu umanu no infraestrutura. Ita ko’alia akademia ne’e presiza prense mós rekezitu husi Agência Nacional para a Avaliação e Acreditação Académica (ANAAA) nian, tanba ne’e mak ami idenfika ona rekursu balun ne’ebé iha duni instituisaun ne’e nia laran no rekursu balun ne’ebé mak ami sei akumula hotu, para depois sira hahú sira-nia estudu tinan oin ami sei haree filafali atu bele prepara kondisaun infraestrutura ba akademia ne’e rasik, nune’e iha tinan 2027 ita bele hahú ona diskute kona-ba kurríkulu ba akademia ne’e rasik,” nia informa.
Aleinde ne’e, bolseiru sira ne’ebé sei hala’o estudu iha Cabo-Verde iha área marrítima mós presiza estuda didi’ak tanba Governu haruka bolseiru sira ba foti área ida-ne’e tanba presiza.
“Ba estudante sira ne’ebé bá Cabo-Verde, foti área marritima atu aproveita didi’ak oportunidade ida-ne’e, tanba ita presiza tebes rekursu iha área marrítima nian. Tanba ne’e husu atu aproveita didi’ak, nune’e mós husu ba família sira atu fó atensaun nafatin ba sira atu nune’e sira bele finaliza sira-nia estudu tuir tempu ne’ebé determina,” governante ne’e fó hanoin.
Nune’e mós, Diretór Ezekutivu FDCH, Júlio Aparício, hateten, bolseiru hamutuk na’in-10 mak sei desloka bá Cabo-Verde, ne’ebé hotu-hotu iha área marritima, ba nível mestradu na’in-haat no lisensiatura na’in-neen, enkuantu ba Cuba iha na’in-neen, ne’e sira ba área arte no ba nível lisensiatura hotu.
“Ita haruka sira ba estuda iha rai-li’ur tanba Sekretáriu Estadu rasik dehan sei loke akademia arte, entaun ita presiza prepara uluk rekursu umanu, ida-ne’e importante tebes. Agora ita haruka uluk sira-ne’e bá depois iha tinan oin ita sei haruka seluk bá liuhusi bolsu meritu,” Júlio Aparício, informa.
Bolseiru ba Cabo-Verde, Onélia Mendes, agradese tebes tanba bele liu iha oportunidade ida-ne’e. Nune’e nia kompromete sei fila mai ho matenek ne’ebé hetan iha rai-li’ur hodi kontribui ba dezenvolvimentu iha Timor-Leste.
“Konserteza buat ne’ebé ita apreende iha ema-nia rai obrigatoriamente tenke fó kontribuisaun ba ita-nia nasaun, tanba ita hatene katak ita-nia nasaun iha faze dezenvolvimentu, entaun ita presiza fó ita-nia kontribuisaun liuhusi ita-nia koñesimentu ne’ebé ita hetan iha ema-nia rain mai aplika iha ne’e, nune’e bele hadi’a di’ak liután ita-nia rai iha área ne’ebé presiza atu hadi’a,” nia tenik.
Jornalista : Osória Marques
Editora : Julia Chatarina