iklan

HEADLINE, OEKUSI

Delegasaun RI no autoridade RAEOA diskute investimentu iha turizmu no aeroportu

Delegasaun RI no autoridade RAEOA diskute investimentu iha turizmu no aeroportu

Eis-Governadór NTT, Viktor Bungtilu Laiskodat, no reprezentante Prezidente RI, Raffi Ahmad. Foto/Abílio Elo Nini

OÉ-CUSSE, 22 Novembru 2024 (TATOLI) – Delegasaun husi Repúblika Indonézia (RI) ne’ebé reprezenta husi Raffi Ahmad no eis-Governadór Nusa Tenggara Timur (NTT), Viktor Bungtilu Laiskodat, no setór privadu sira, hala’o vizita ofisiál bá Rejiaun Administrativa Espesiál Oé-Cusse Ambeno (RAEOA) hodi aborda asuntu tolu ho autoridade RAEOA kona-ba investimentu iha setór turizmu, oteleiru no aeroportu.

Eis-Governadór NTT, Viktor Bungtilu Laiskodat, hateten objetivu husi enkontru ne’e mak diskute kona-ba aeroportu Oé-Cusse ba oin bele simu ona aviaun boot semo husi Jakarta mai Oé-Cusse. Tanba ne’e, presiza halo diskusaun ho autoridade RAEOA, nune’e bele haforsa kooperasaun.

“Illa Timór diferente tebes ho illa sira seluk iha mundu. Primeiru, ita iha aeroportu boot haat, ida iha Kupang, Oé-Cusse no ida iha Dili no seluk iha Suai. Illa ki’ik ida maibé iha aeroportu haat kedas ne’e infraestrutura estraordinária, ne’ebé ita tenke dezenvolve”, nia dehan iha aeroportu Rota do Sândalo Oé-Cusse.

Delegasaun RI no autoridade RAEOA deskute investimentu iha turizmu no aeroportu. Foto/Abílio Elo Nini

Nia fó ezemplu, aeroportu Oé-Cusse ida-ne’ebé boot tebes, pista boot liu aeroportu Dili, maibé presiza infraestrutura seluk, tanba ne’e, ohin mai iha ne’e ho emprezáriu ida ho abilidade no kredibilidade ne’ebé maka’as tebes iha Indonézia atu haree ba futuru bele investe iha Oé-Cusse.

“Ha’u ko’alia ona ho Xanana no Ramos Horta kona-ba oinsá ita bele hamutuk hodi halo aeroportu ida-ne’e funsiona, nune’e aeroportu ida-ne’e iha padraun internasionál”, nia salienta.

Objetivu daruak mak sei harii infraestrutura no alojamentu oioin hodi apoia ba fatin turizmu ne’ebé sei harii iha Oé-Cusse.  “Ne’e hotu ita sei halo hamutuk atu fó benefísiu ba nasaun rua. Ba ami, fatin turístiku Labuan Bajo, Oé-Cusse no Darwin sai hanesan unidade ida de’it ho kbiit ne’ebé estraordináriu tebes. Ita tenke dezenvolve. Ohin ne’e inísiu, ita sei kontinua diskute ba oin”, nia garante.

Meta datoluk mak presiza reforsa kualidade rekursu umanu atu dezenvolve rai ne’e, tanba illa Timór tarde mak iha ne’e, tantu iha lorosa’e komu loromonu hanesan de’it. Nune’e, presiza harii eskola sira-ne’ebé sei akomoda labarik sira-ne’ebé bele aprende kona-ba ospitalidade no atendimentu ne’ebé di’ak.

“Nu’udar ema iha illa Timór, ha’u hadomi illa ida-ne’e. Tanba ne’e, ha’u la presiza hanoin katak ne’e Indonézia ka Timor-Leste, ha’u prefere hadomi illa Timór. Ita presiza serbisu hamutuk, tanba faktu hatudu ita mesak baikeno oan hotu”, nia hato’o.

Iha fatin hanesan, Raffi Ahmad ne’ebé reprezenta Prezidente Repúblika, Prabowo Subiyanto, hateten Indonézia no Timor-Leste sempre koopera iha setór oioin. Tanba ne’e, ho enkontru ofisiál bele hametin relasaun entre nasaun rua atu apoia dezenvolvimentu iha RAEOA, liuliu iha setór turizmu.

“Prezidente Indonézia no Timor-Leste kontente tebes ho kooperasaun di’ak tebes ne’e no ita hatene katak Indonézia hadomi Timor-Leste no Timor-Leste hadomi Indonézia, tanba ita iha istória ne’ebé forte tebes. Primeira véz ha’u mai iha ne’e, ha’u hadomi liu Oé-Cusse, ita bele dehan katak bele sai paraízu mundu nian ida iha illa Timór. Tanba ne’e, ita hakarak harii buat foun ne’ebé di’ak hanesan turizmu, liuhusi investimentu sira-ne’e sei halo Indonézia no Timor-Leste dezenvolve ba oin nafatin”, nia afirma.

Delegasaun RI no autoridade RAEOA deskute investimentu iha turizmu no aeroportu. Foto/Abílio Elo Nini

Raffi Ahamad espera katak liuhusi sorumutu ne’e, ba oin bele kontinua hametin liután kooperasaun, liuliu asuntu turizmu nian.

“Ne’e informasaun importante kona-ba ohin, se ida ne’e akontese duni entre Indonézia no Timor-Leste atu kria área espesiál ida de’it, ne’e mak ita tenke halo sai famozu iha internasionál. Hein katak sei akontese no bele realiza”, nia espera.

Notísia relevante: Autoridade aeroportu Rota do Sândalo no Indonézia koordena Serbisu Tráfiku Aéreu

Prezidente Autoridade RAEOA, Rogério Tiago Lobato, konsidera planu investimentu hirak-ne’e importante ba Oé-Cusse.

“Ita nasaun viziña iha relasaun di’ak tebes hanesan ezemplu ba mundu. Agora ita tenke hatudu liuhusi asaun konkreta, sira hakarak mai investe iha ne’e [Oé-Cusse], iha área aeroportu atu sai hanesan aeroportu internasionál. Ba sira bele manán osan, ita mós bele manán osan hodi taka investimentu ne’ebé atu halo iha aeroportu ne’e”, dehan.

Koordenadór Zona Espesiál Ekonómika no Dezenvolvimentu Oé-Cusse Ambeno (ZEEDOA), João Mendes Gonçalves, dehan sorumutu ne’e sériu tanba iha planu estratéjiku dezenvolvimentu Oé-Cusse, ne’ebé ZEEDOA prepara daudaun atu lori bá aprezenta iha Konsellu Ministru, integra mós área ospitalidade no turizmu.

“Tanba ne’e, ekipa ne’e mai loloos atu buka dalan oinsá investe iha área ospitalidade no turizmu entaun aeroportu ne’e tenke di’ak, maibé aleinde presiza sertifikasaun, ita mós prepara infraestrutura balun iha aeroportu hanesan parte ida ba sentru lojístiku no buat seluk tan ne’ebé sira mai ne’e atu investe ba área ne’e”, nia akresenta.

Delegasaun husi Repúblika Indonézia to’o Oé-Cusse ho aviaun jet privadu. Hafoin tun iha aeroportu internasionál Rota do Sândalo, kontinua kedas hala’o enkontru ho Prezidente Autoridade RAEOA, Rogério Tiago Lobato, no Koordenadór ZEEDOA, João Mendes Gonçalves. Depoizde ne’e, kontinua halo vizita bá fatin investimentu iha parte monumentu Lifau nia sorin.

Jornalista: Abílio Elo Nini

Editora: Maria Auxiliadora

iklan
iklan

Leave a Reply

iklan
error: Content is protected !!