DILI, 17 dezembru 2024 (TATOLI)–Fundu Nasaun Unida ba Labarik (UNICEF, sigla inglés), tersa ne’e, entrega ekipamentu teknolojia, informasaun, no komunikasaun ho valór $198.430 ba Ministériu Edukasaun (ME) hodi apoia no haforsa utilizasaun ekipamentu teknolojia iha prosesu ensinu no aprendizajen iha Timor-Leste.
“Doasaun ekipamentu teknolojia, informasaun, no komunikasaun ne’e iha signifikadu la’ós de’it serimónia entrega, maibé rekursu sira ne’e hanesan investimentu ida iha futuru. Ita-nia esforsu hamutuk hodi sai hanesan ponte ba divizaun dijitál, empodera manorin sira, no fó inspirasaun ba estudante sira atu sai di’ak liután iha mundu ne’ebé mak avansadu ho literasia dijitál no inovasaun, nune’e espera ida-ne’e sei ajuda hasa’e prosesu ensinu no aprendizajen neʼebé sei rezulta iha rezultadu aprendijazen estudante sira,” Ministra Edukasaun, Dulce de Jesus Soares, hateten, iha salaun ME, Vila-Verde.

Ekipamentu sira kompostu husi laptop 32, televizaun 31, tablet 300, jeradór 30 no projetór 32, ne’ebé sei fahe ba Eskola Ensinu Báziku 30 iha Ainaro, Ermera no Liquiçá, sei benefisia ba estudante 17.469 no joven 90 sira neʼebé para eskola no profesór 659.
Plataforma ‘Eskola Ba Uma’ ka ‘Goes Home School’, hanesan plataforma ida-ne’ebé dezenvolve durante surtu COVID-19 no hatudu poténsia boot husi plataforma dijitál sira atu fornese ho efetivu materiál ensinu no aprendizajen ba profesór no estudante sira.
Plataforma sira-ne’e uza programa televizaun no rádiu, livru eletróniku, plataforma pasaporte aprendizajen atu asegura kontinuidade aprendizajen iha uma.
“Maski nune’e, mudansa ida-ne’e ba aprendizajen remota hatudu divizaun dijitál boot iha Timor- Leste tanba labarik barak inklui labarik sira ne’ebé mai husi antesedente disvantajen, lakon tiha ona prosesu aprendizajen. Iha área rurál barak, asesu ba ekipamentu teknolojia, informasaun, no komunikasaun inklui telemóvel no komputadór sira limitadu nafatin. Aleinde ne’e, área rurál sira iha Timor-Leste la sempre iha konetividade internet no eletrisidade ne’ebé reliável,” nia akresenta.
Notísia relevante : UNICEF apoia ekipamentu teknolojia informasaun no komunikasaun ba eskola 30
Iha biban hanesan, Reprezentante UNICEF, Patrizia Di Giovanni, hateten, ekipamentu ne’e atu ajuda responde ba tempu introdusaun teknolojia ne’ebé la hanesan iha sistema edukasaun iha Timor-Leste.
“Ita moris iha tempu dijitál nia laran, ne’ebé fásil atu hasa’e estudante sira-nia aprendizajen no dezenvolvimentu abilidade liuhusi plataforma no aplikasaun dijitál sira. Iha mundu tomak, teknolojia sira ajuda atu troka estudante sira-nia esperiénsia aprendizajen liuhusi permite estudante sira apreende husi fatin naran de’it, fó asesu fásil ba rekursu aprendizajen, no fó oportunidade ba sira atu liga ho sira-nia kolega sira iha mundu tomak. UNICEF kontente atu kontribui ba esforsu sira atu hametin sistema edukasaun no kria oportunidade foun ba labarik sira atu sai boot no hetan susesu,” Reprezentante UNICEF.
Workshop ba profesór
Aleinde ne’e, sei realiza workshop ba profesór sira iha eskola ne’ebé benefisia ba ekipamentu hodi hasa’e kapasidade nune’e bele ajuda sira hasa’e sira-nia abilidade no kompeténsia atu uza no hanorin uza ekipamentu sira.
UNICEF hamutuk ho INFORDEPE hahú husi agostu 2024 hala’o ona workshop prátika sira ne’ebé partisipa husi profesór 154 iha eskola 10 husi eskola alvu 30. Profesór sira-ne’e sei fó formasaun ba sira-nia kolega sira iha eskola nomós introdús abilidade ba estudante sira.
“Ekipamentu hirak ne’e sosa ona liuhusi apoiu husi VINCI Energies liuhusi Komisaun Nasionál UNICEF Fransa no Wemade Co Ltd liuhusi Komisaun Nasional UNICEF Koreia,” Patrizia Di Giovanni, tenik.
Reprezentante UNICEF konsidera, biban ne’e hanesan pasu importante ida atu fó oportunidade hanesan ba labarik sira hotu atu apreende, krexe no buras iha paizajen dijitál ne’ebé maka evolui beibeik. “Husi fó ekipamentu ida-ne’e ba eskola sira ne’ebé iha komunidade ne’ebé dook no dook, ami bele fo kbiit ba labarik sira atu realiza sira nia potensiál tomak no atu ultrapasa barreira fiziku sira husi sira-nia lokalidade.”
UNICEF rasik rekoñese vontade husi manorin sira atu aprende abilidade foun no sira-nia ansi atu introdús instrumentu foun sira ba sira-nia estudante sira.
“Sira ho teknolojia kiik no a’as iha prosesu aprendizajen ensinu loron-loron nian. Sistema no aprosimasaun aprendizajen sira hanesan ne’e potensiál atu fornese ba estudante sira opsaun aprendizajen ho ritmu rasik uza opsaun oin-oin husi lisaun imprime to’o vídeo no plataforma online sira,” nia katak.
Nu’udar parseiru xave ba Ministériu Edukasaun, UNICEF komprometidu atu kontribui ba edukasaun ho kualidade ba labarik sira no nafatin disponível atu serbisu hamutuk ho ministériu hodi esplora dalan atu halo edukasaun sai asesível liután ba labarik sira, no atu garante katak estudante sira iha Timor-Leste nafatin atualizadu ho abilidade no koñesimentu sékulu 21 nian.
Jornalista : Osória Marques
Editora : Julia Chatarina