iklan

EKONOMIA, HEADLINE

Relatóriu Rede ba Rai hatudu feto falta direitu ba propriedade iha prátika patrilineár

Relatóriu Rede ba Rai hatudu feto falta direitu ba propriedade iha prátika patrilineár

ONG Rede Ba Rai hamutuk ho parseiru sira lansa relatóriu peskiza feto nia seguransa na'in ba rai iha sistema patrilineár, iha salaun Tower, Fatuhada, Dili, 18 Dezembru 2025. Foto TATOLI/ António Daciparu

DILI, 18 Dezembru 2025 (TATOLI)-Organizasaun Naun-Governamentál (ONG) Rede ba Rai, lansa relatóriu peskiza kona-ba feto nia direitu ba rai ne’ebé hetan husi sira-nia inan-aman iha prátika patrilineár.

Koordenadór Nasionál Rede ba Rai, Pedrito Vieira, esplika katak objetivu husi peskiza ne’e atu halo análize ba feto nia direitu ba rai iha Timor-Leste, hodi foka oinsá feto iha prátika sistema patrilineár hetan asesu no asegura ba rai husi sira-nia inan-aman.

Koordenadór Nasionál Rede ba Rai, Pedrito Vieira. Foto/Tatoli

Nia dehan maski Konstituisaun no tratadu internasionál oioin ne’ebé ratifika ona garante igualdade jéneru no bandu ba diskriminasaun iha direitu ba rai, protesaun sira ne’e la konkretiza loloos iha prátika.

Tuir nia, norma kostumeiru oioin, espesialmente iha sistema patrilineár nia-laran dalabarak fó previléjiu ba mane sira nu’udar titulár prinsipál ba rai, normalmente transfere rai husi aman ba oan-mane sira. Oan-feto sira, jeralmente, insentiva atu kaben no muda bá hela iha ninian la’en nia rai, nune’e rezulta feto falta ka laiha liu direitu ba propriedade husi sira-nia inan-aman. Prátika sira hanesan ne’e kontribui ba lakuna estruturál entre norma legál no realidade moris nian.

“Peskiza ne’ebé ita halo ida-ne’e importante tebes oinsá feto mós iha direitu ba rai, no relatóriu ne’e importante sai matadalan ba ita hodi fanu ita-nia komunidade iha área rurál ne’ebé sistema kulturál sei forte bele fasilita sira, atu feto sira mós iha direitu ba rai”, Pedrito Vieira hateten iha Tower, Fatuhada, ohin.

Nia subliña katak luta ba asuntu feto sei naruk loos, oinsá feto sira iha direitu ba rai, nune’e liuhusi relatóriu ne’e Governu bele apoia Rede ba Rai hodi implementa ho lei sira ne’ebé iha atu feto-mane iha direitu hanesan ba rai.

Rezultadu peskiza ne’e nota katak fatór sira ne’ebé kontribui ba feto nia direitu atu sai na’in ba rai mak hanesan feto no komunidade falta tebes informasaun kona-ba feto nia direitu ba rai.

ONG Rede Ba Rai hamutuk ho parseiru sira lansa relatóriu peskiza feto nia seguransa na’in ba rai iha sistema patrilineár, iha salaun Tower, Fatuhada, Dili, 18 Dezembru 2025. Foto TATOLI/ António Daciparu

Aleinde ne’e, feto sei falta iha asisténsia jurídika, sistema rejistu rai ne’ebé Estadu implementa la sensivel ba jéneru no la garante feto nia partisipasaun.Tuir regra, feto ida-ne’ebé kaben ona no ema hafolin/barlake ona nia labele hetan rai nu’udar eransa husi ninia inan-aman.

“Ita nota fatór negativu seluk ne’ebé kontribui mak toman halo akordu verbál de’it no sistema informál bele hafraku feto nia direitu depois sira-nia inan-aman mate no bandu atu ko’alia kona-ba rai iha família nia laran”, dehan.

Estudu ne’e identifika fatór xave balu ne’ebé bele reforsa feto nia seguransa ba pose mak fatór sira ne’e inklui apoiu klaru husi inan-aman sira ne’ebé sai nu’udar autoridade iha lisan (partikulármente husi aman nian/kostumeiru); fahe rai la’ós husi bei’ala sira-nian ne’ebé la kesi metin iha regra kostumeiru nian; no fó rai iha públiku iha testamuña husi família no komunidade.

Relatóriu ida-ne’e identifka prioridade estratéjiku neen atu reforsa feto nia direitu ba rai : 1) Klarifika relasaun entre direitu legál no kostumeiru no halo esplísitu aplikavel no asesivel feto nia direitu ba eransa no doasaun ne’ebé iguál, nune’e responde ba lakuna iha klareza jurídika no ninian aplikasaun; 2) Implementa kampaña públiku iha edukasaun jurídika atu fó informasaun ba feto, família, komunidade kona-ba feto nia na’in ba rai no prosedimentu sira hodi garante sira, hodi responde diretamente ba falta tebes informasaun.

3) Aumenta servisu asisténsia legál no mediasaun ne’ebé sensivel ba jéneru atu tulun feto sira hodi afirma no defende sira-nia reklamasaun rai, hodi kombate ba menus asisténsia legál ne’ebé asesivel; 4) Promove títulu konjunta ba rai no rejistu ne’ebé sistemátiku no sensivel ba jéneru, inklui mapeamentu partisipatóriu, atu hadi’ak rekoñesimentu formál ba feto sira-nia deklarasaun ba rai no garante katak reforma administrativa aborda eskluzaun ba feto husi prosesu formál sira.

5) Envolve autoridade tradisionál atu aliña prátika tradisionál ho kompromisu konstitusionál ba igualdade jéneru, prezervalejitimidade kulturál, no iha tempu ne’ebé hanesan hamenus barreira sira diskriminasaun nian; 6) Reforsa koordenasaun entre instituisaun Governu nian no asegura kapasidade implementasaun lei sira, nune’e protesaun legál sira ne’e aplika iha prátika ho maneira ida ne’ebé efikás.

Rekomendasaun sira husi Rede ba Rai 

ONG Rede Ba Rai hamutuk ho parseiru sira lansa relatóriu peskiza feto nia seguransa na’in ba rai iha sistema patrilineár, iha salaun Tower, Fatuhada, Dili, 18 Dezembru 2025. Foto TATOLI/ António Daciparu

Nia akresenta husi relatóriu ne’e Rede ba Rai mós iha rekomendasaun xave neen ba Governu atu fortifika feto nia dirietu ba rai ne’ebé harii husi rezultadu peskiza nian, ne’ebé hatudu katak protesaun legál ne’e insufisiente atu asegura feto nia direitu ba rai iha Timor-Leste.

Rekomendasaun sira ne’e mak: 1. Reforma legál katak revee dispozisaun oioin hosiu Kódigu Sivíl kona-ba doasaun públika atu inklui no rekoñese prátika doasaun kostumeiru, hodi reflete maneira família sira atribui rai iha prátika, no klarifika prosesu rejistu prediál/rai no demarkasaun, inklui papél husi Komisaun Rai no Propriedade, atu asegura transparénsia no asesibilidade.

  1. Titularidade no Rejistu Prediál/Rai katak garante titulasaun ne’ebé sensivel ba jéneru, espesialmente ba feto no grupu sira vulneravel, inklui informasaun kompletu kona-ba dimensaun rai, ninian baliza, no opsaun ko-propriedade.
  2. Rezolusaun disputa katak estabelese órgaun independente ida atu monitoriza rezolusaun disputa rai nian no atribuisaun títulu, hodi garante justisa ba feto no grupu sira marjinalizadu.
  3. Kapasitasaun no sensibilizasaun katak fó formasaun ba ofisiál rai nian no membru komunidade kona-ba feto nia direitu legál ba rai, hodi enfatiza direitu ba eransa no ninian mekanizmu protesaun.
  4. Papél husi família katak inan-aman tenke envolve oan hothotu, inklui oan-feto sira, iha desizaun kona-ba fahe rai, hodi sustenta transparénsia no ekidade jéneru.
  5. Monitorizasaun no norma sosiál katak, intensivamente monitoriza efeitu oioin husi rejistu prediál/rai ba feto nia direitu atu aserta katak formalizasaun ne’e la reforsa inadvertidamente dezigualdade.

Diretór Ezekutivu Fórum Organizasaun Nasau-Governamentál Timor-Leste (FONGTIL), Valentim da Costa Pinto, hateten FONGTIL nu’udar mahon ba ONG sira apresia tebes ba membru Rede ba Rai tanba ho inisiativa bele halo peskiza kona-ba oinsá feto mós iha direitu ba rai.

“Konstitusaun RDTL hateten katak sidadaun hothotu iha direitu ba rai, maibé realidade ida-ne’e seidauk pratika ho di’ak, nune’e ho relatóriu ida-ne’e bele fasilita ita oinsá feto mós iha direitu ba rai hodi promove igualdade no justisa sosiál ne’ebé di’ak liután”, dehan.

Diretór Oxfam iha Timor-Leste, Pankaj Anand, dehan atu luta ba feto hetan direitu ba rai difsil uitoan, tanba ida-ne’e sai hanesan kostume kulturál ne’ebé hahú kedas husi bei’ala sira, maibé ho esforsu sira ne’ebé iha hanoin maski difísil, maibé hamutuk sei bele halo mudansa. “Ita hotu halo esforsu atu feto ho mane iha direitu hanesan ba rai”, dehan.

ONG sira ne’ebé hamutuk ho Rede ba Rai halo peskiza mak Juristas Advocasia, ACbit, Asosiasaun HAK, Fokupers, Core Group Transparency (CGT), Fundasaun Haburas, Oxfam iha Timor-Leste, Kdadalak Sulimutuk Institute (KSI), Luta Hamutuk, AJAR no Sekretariadu Rede ba Rai. Peskiza ne’e hala’o iha munisípiu Lautein, Aileu, Bobonaru no Baukau durante tinan rua.

Jornalista: Arminda Fonseca 

Editora: Maria Auxiliadora 

iklan
iklan

Leave a Reply

iklan
error: Content is protected !!