iklan

INTERNASIONÁL, POLÍTIKA

TL-Indonézia sei halo negosiasaun Fronteira Marítima ronda datoluk iha Singapura

TL-Indonézia sei halo negosiasaun Fronteira Marítima ronda datoluk iha Singapura

Prezidente Repúblika Jose Ramos-Horta fo Kondekora Embaixadór Indonésia, OKTO Manik, iha salaun China Palásiu Prezidensiál, Bairru-Pité, Kuarta (25/04/2026). Imajén TATOLI/Egas Cristóvão

DILI, 31 Marsu 2026 (TATOLI)–Governu Timor-Leste no Indonézia sei kontinua negosiasaun fronteira marítima ronda datolu nian, ne’ebé marka ona ba fulan-abríl 2026 iha Singapura, nu’udar parte ida husi esforsu ne’ebé la’o hela hodi rezolve ho dame delimitasaun fronteira marítima.

Asuntu ne’e hato’o husi Embaixadór Indonézia iha Timor-Leste, Okto Dorinu Manik, durante serimónia despedida ho jornalista sira iha Rezidénsia Embaixadór Indonézia nian iha Tasi-ibun Avenida de Portugál (=anterior Praia dos Coqueiros) Pantai Kelapa, Dili.

“Fronteira ne’e sei finaliza hela. Ami hala’o enkontru dahuluk iha Yogyakarta iha fulan Dezembru liubá, no sei iha tan enkontru ida iha Singapura,” Embaixadór Okto Dorinus hateten, ohin.

Nia esplika, enkontru akompañamentu ne’e planeia ba semana datoluk fulan oin nian, ho foku atu kontinua diskusaun sira ne’ebé antes ne’e la’o ona iha atmosfera pozitivu.

Tuir nia, prosesu negosiasaun to’o agora hatudu ona progresu ne’ebé enkoraja, marka ho aprosimasaun ida ne’ebé fó prioridade ba ambiente amizade no entendimentu mútuo.

“Ami agradese tanba enkontru sira la’o ho di’ak, kria atmosfera amigavel ida no laran-manas, lahó debate ne’ebé la nesesáriu. Ida-ne’e maka ami hein, atu nune’e parte rua bele avansa hamutuk,” nia dehan.

Prosesu negosiasaun ba fronteira marítima entre nasaun rua ne’e la’o tuir faze, hahú ho ronda dahuluk iha Dili iha fulan Agostu 2025, tuir fali ho ronda daruak iha Yogyakarta iha loron 8–10 Dezembru 2025. Enkontru Yogyakarta ne’e hetan partisipasaun husi Primeiru-Ministru Timor-Leste, Kay Rala Xanana Gusmão hamutuk ho delegasaun husi nasaun rua ne’e.

Iha enkontru ne’e, parte rua ko’alia kona-ba aspetu tékniku no jurídiku no hatudu kompromisu maka’as atu hetan solusaun bazeia ba lei internasionál, partikularmente prinsípiu sira UNCLOS nian. Rezultadu konsidera pozitivu, ho entendimentu atu kontinua diálogu konstrutivu.

Enserramentu husi segunda volta ne’e marka ho asinatura akta husi xefe delegasaun nasaun ida-idak nian no troka lembransa sira hanesan símbolu amizade nian.

Aleinde kestaun fronteira, Embaixadór Okto mós konfirma planu ba vizita figura importante Indonézia nian mai Timor-Leste. Nia mensiona, Prezidenti Indonézia, Prabowo Subianto, tuir planu sei halo vizita, maski tempu sei sujeita nafatin ba kondisaun globál.

Entretantu, Prezidente Indonézia ba da-V, Megawati Soekarnoputri, tuir planu sei vizita Dili iha loron 20 fulan-Maiu tinan 2026, hodi koinside ho aniversáriu restaurasaun independénsia Timor-Leste nian.

Embaixadór Okto subliña ninia esperansa katak relasaun entre nasaun rua ne’e sei hametin nafatin, inklui fó apoiu ba Timor-Leste nia adezaun tomak iha ASEAN.

“Ami hakarak Timor-Leste avansa, no Indonézia mós apoia ida ne’e. Ami hein katak ami bele dezenvolve hamutuk,” nia hateten.

Jornalista : Hortêncio Sanchez

Editór        : Cancio Ximenes

iklan
iklan

Leave a Reply

iklan
error: Content is protected !!