DILI, 17 Abríl 2026 (TATOLI)—Centro Nacional Chega, Institutu Públiku (CNC, I.P), Sesta ne’e, realiza programa tolu ba memória tinan 27 Masakre iha Rezidénsia Manuel Carrascalão, ne’ebé akontese iha 17 Abríl 1999, nune’e konvida estudante sira atu partisipa másimu iha programa ne’e.
“Programa ida mak ita lori estudante husi Ensinu Sekundáriu Kristál, UNPAZ, ISFIT, UNTL no DIT ba vizita sítiu istóriku iha Dili, entaun vizita fatin posu ida iha ne’ebá (Rezidénsia Manuel Carrascalão) atu estudante sira hatene milísia oho ema iha ne’ebá. Fatin sira-ne’e ita tenke prezerva no ba oin sei hakerek sítiu istóriku. Rua, ita iha feira livru, ida-ne’e hodi ita bolu estudante sira atu asesu ba istória ne’ebé ita-nia instituisaun sira prodús, depois estudante sira sei bá vizita sítiu istóriku iha Dili laran no ikus mak diskusaun temátiku,” Diretór Ezekutivu CNC, Hugo Maria Fernandes, hato’o ba Jornalista sira iha Fundasaun Oriente.
Notísia relevante : Mário Carrascalão: Ha’u Governadór Ba Povu Timor La’ós Ba Militár Indonézia
Nia dehan, obejetivu husi atividade vizita sítiu istóriku atu estudante sira bele hatene no koñese nune’e bele prezerva no konserva.
“Ohin ne’e atividade komemorasaun tinan 27 ne’ebé akontese iha Saudozu Manuel Carrascalão nia fatin, akontesimentu ne’e iha 17 Abríl 1999. No iha 1999 ne’e timoroan ne’ebé refujia maihusi Bazartete, Maubara no Likisá. Sira mai tanba Manuel Carrascalão, nia ema husi Bazartete. Ida-ne’e importante ba ita-nia estudante no joven sira atu hatene,” Hugo Fernandes, haktuir.
Nia konta tuir, iha momentu ne’ebá mak ema oho Manuel Carrascalão nia oan mane naran Manelito Carrascalão.
Nune’e mós, dosente balun husi universidade sira mai fahe sira-nia koñesimentu kona-ba oinsá hakerek livru, ne’ebé bele motiva joven sira atubele hahú hakerek livru hodi rai ba jerasaun sira tuir mai.
Estudante sira husi UNPAZ, Juliano de Jejus, konsidera eventu ohin ne’e importante ba estudante sira atu hatene istória.
“Ita tenki partisipasaun iha eventu sira nune’e sente partense nasionalizmu. Nu’udar timoroan no juventude tenke hatene ita-nia istória rasik,” nia katak.
Nune’e mós, estudante Adriano da Costa, hateten, presiza kontinua hatene sítiu istóriku no livru istória Timor-Leste nian.
“Eventu loron ohin nian ne’e importante tebes tanba nu’udar estudante no ema akadémiku, presiza hatene istória no ida-ne’e tenke konserva,” Adriano reforsa.
Nia dehan, estudante mak futuru nasaun ne’e, ne’ebé sei hatutan istória ne’ebé lutadór sira luta ba libertasaun. Entaun sítiu istóriku, livru istória no troka diskusaun inklui hakerek livru liga ho istória ne’e sai motivasaun ida ba jerasaun tuir mai.
Jornalista : Osória Marques
Editora : Julia Chatarina





