iklan

HEADLINE, POLÍTIKA

Parlamentu husu promove pás no reforsa kooperasaun parlamentár 

Parlamentu husu promove pás no reforsa kooperasaun parlamentár 

Prezidente Grupu Nasionál Uniaun Inter-Parlamentár (UIP, sigla portugés), Cedelízia Faria dos Santos, halo intervensaun durante Asembelia Uniaun Inter-Parlamentár ba da-152, ne'ebé hala'o iha Istambul, Turkia. Foto/Mídia PN

DILI, 21 Abríl 2026 (TATOLI) – Prezidente Grupu Nasionál Uniaun Inter-Parlamentár (UIP, sigla portugés), Cedelízia Faria dos Santos, defende promosaun pás iha mundu no husu reforsa kooperasaun parlamentár.

Nia hato’o kestaun ne’e iha intervensaun durante Asembleia Uniaun Inter-Parlamentár ba da-152 ne’ebé hala’o iha Istambul, Turkia. Eventu ne’e hahú iha loron 15 to’o 19 fulan-Abríl tinan ne’e, ne’ebé partisipa husi Parlamentu hotu iha mundu, ne’ebé mai husi nasaun 183.

Iha fórum, Timor-Leste lori mensajen esperansa nian, dame no justisa, no partilla katak Parlamentu Nasional eleitu husi reprezentante proporsionál iha nasaun ne’e ho nia populasaun millaun 1,3, ho deputadu na’in-65, ne’ebé promove multipartidarizmu no alternansia pasífika ba podér.

Fahe mós iha fórum kona-ba Governu ne’ebé fó prioridade ba lei no polítika sira ne’ebé inkorpora sustentabilidade interjerasional, tuir Planu Estratéjiku Dezenvolvimentu Nasionál (PEDN) 2011-2030, no aliña ho Objetivu sira Dezenvolvimentu Sustentavel (ODS).

Destaka mós kona-ba Lei Baze Ambientál, Polítika Nasionál Floresta, Planu Nasionál Ordenamentu Territóriu nian no daudaun ba orientasaun Estratéjika ba Polítika no Planu Asaun Ekonomia Azúl 2025-2030.

“Diplomásia parlamentár Timór nian sai ona instrumentu ativu ida ba pás. Ami fahe ami-nia esperiénsia kona-ba harii pás pós-konflitu iha Nasaun Unida no g7+, no ami promove diálogu hanesan meiu atu rezolve konflitu sira liuhusi CPLP, parseria ho Uniaun Europeia no akordu bilaterál sira”, Cedelízia hato’o iha komunikadu ne’ebé Tatoli asesu husi mídia Parlamentu, ohin.

Nia afirma adezaun país nian ba Asosiasaun Nasaun Sudeste Aziátiku (ASEAN, sigla inglés) ne’ebé ofisializa iha fulan-Outubru 2025, no ba Organizasaun Mundiál Komérsiu (OMK), reprezenta marku istóriku ne’ebé hametin país nia partisipasaun ativa iha diálogu no mekanizmu kooperasaun entre parlamentár sira.

“Dupla prosesu integrasaun ne’e, pozisiona Timor-Leste nu’udar parseiru ativu iha promosaun pás no justisa, reforsa diplomasia parlamentár no kria ambiente ekonómiku estavel ida ba dezenvolvimentu, estabilidade polítika no esforsu globál sira. Ida-ne’e hatudu país ki’ik hanesan Timor-Leste bele konstitui ponte pás no justisa”, nia dehan.

Cedelízia kokoka mós katak Timor-Leste hasoru dezafiu reál sira, ne’ebé nia hatán ona ho aprosimasaun integradu no proativu sira, liuhusi Programa Protesaun Sosiál, ne’ebé hatudu apoiu espesífiku ba inan isin-rua no labarik sira to’o tinan tolu atu kombate má nutrisaun.

Aleinde ne’e estabelesimentu kuota 30% ba feto sira iha polítika, ne’ebé daudaun reflete iha 38% husi deputadu sira iha Parlamentu.

País mós halo investimentu iha edukasaun no saúde ne’ebé ho gratuitu, ho reforsu infraestrutura edukasaun, atribuisaun bolsa estudu no reforsu sistema saúde nasionál. “No adosaun ba adaptasaun bazeia ba ekosistema no Planu Nasionál Adaptasaun ne’ebé foka liu ba reziliénsia iha área kosteira no tasi, jestaun rekursu bee no redusaun risku dezastre”, nia salienta.

Hodi destaka mós diálogu interparlamentár nu’udar ferramenta atu transforma dezafiu sira iha oportunidade ne’ebé partilla hodi hamutuk prodús esperansa, asegura pás no garante justisa ba jerasaun hotu.

Notísia relevante: https://tatoli.tl/2026/04/17/pn-partisipa-iha-asembleia-uniaun-inter-parlamentar-iha-turkia/

Jornalista: Nelson de Sousa

Editora: Maria Auxiliadora 

iklan
iklan

Leave a Reply

iklan
error: Content is protected !!