DILI, 06 Maiu 2026 (TATOLI)—Misaun Reinu Unidu ba Asosiasaun Nasaun Sudeste Aziátiku (ASEAN-sigla ingleza) hametin kooperasaun ho Timor-Leste iha setór edukasaun liuliu dezenvolvimentu rekursu umanu no kona-ba “foundational learning” ne’ebé haree liubá literasia no numerasia ba estudanta sira.
Peter Rajadiston, Ministru Konsellu (dezenvolvimentu) ba Indonézia, Timor-Leste no ASEAN iha Misaun Reinu Unidu nian, hateten kooperasaun ne’e foka kona-ba foundational learning, ne’ebé haree ba literasia no numerasia, no mós apoiu formasaun ba profesór sira husi nivel eskolaridade.
“Ita atu apoiu Ministériu Edukasaun haree ba numerasia no literasia ba ita-nia estudante sira. Aleinde ne’e, ita mós sei apoiu kapasitasaun ba manorin sira iha Timor-Leste,” Peter dehan ba jornalista sira iha sala VIP ME, Vila Verde, Kuarta ne’e.
Misaun Reinu Unidu ba ASEAN ne’e revela katak Reinu Unidu fó ona apoiu ba nasaun balun, entaun apoiu ba Timor-Leste parte United Kingdom (Reinu Unidu) sei halo dezeñu programa ne’ebé aliña ho prioridade Governu Timor-Leste nian.
“Ami sei dezeña programa ida-ne’ebé aliña ho prioridade Governu Timor-Leste nian, nune’e ami espera katak programa ne’e sei hahú iha fulan-Agostu ne’e,” nia hateten.
Iha fatin hanesan, Ministra Edukasaun, Dulce de Jesus Soares, informa Misaun Reinu Unidu ba ASEAN sei esplora edukasaun iha Timor-Leste, hodi ajuda prosesu aprendizajen iha baze.
“Kooperasaun ne’e, ita foka ba ensinu báziku to’o ensinu sekundáriu, maibé prioridade importante liubá ensinu báziku. Depoiz esplora sira sei hato’o proposta mai ME atu ita haree hamutuk, nune’e apoiu ne’ebé atribui mai ME aliña ho programa prioridade ne’ebé importante iha ME, maibé ita tau importánsia nafatin ba literasia no numerasia bázika atu reforsa estudante sira husi 1⁰ to’o 6⁰ ano, atu sira bele iha koñesimentu di’ak ba saida mak sira aprende iha eskola,” Ministra Dulce dehan.
Nia hatutan la’ós de’it apoiu numerasia no literasia ba estudante sira, Reinu Unidu sei apoiu Institutu Nasionál Fornasaun Dosente no Profisionál Edukasaun (INFORDEPE) hodi reforsa formasaun ba profesór sira.
“Reinu Unidu sei apoiu mós ita iha formasaun profesór hodi reforsa INFORDEPE, mezmu tinan rua liubá liuhusi programa ASEAN UK SAGE ne’ebé apoiu ona matéria empreendedorizmu, ita implementa ona iha eskola tékniku vokasionál iha territoriu nasionál,” nia tenik.
Kona-ba apoiu, ministra hatete presiza halo diskusaun kle’an hafoin bele hatene kona-ba apoiu materiál ka finansiál.
“Agora ita seidauk iha diskusaun to’o iha apoiu ne’e iha forma saida, maibé tempu badak ha’u rasik sei to’o iha UK (Reinu Unidu) atu hala’o enkontru ho organizasaun ne’e atu haree apoiu sira-ne’e mai aliña ho ita-nia prioridade,” nia hakotu.
Jornalista: Osória Marques
Editór: Xisto Freitas da Peidade




