iklan

EKONOMIA, HEADLINE

Diresaun-Jerál Floresta presiza aselera programa reflorestasaun iha munisípiu hitu

Diresaun-Jerál Floresta presiza aselera programa reflorestasaun iha munisípiu hitu

Ministru Agrikultura Pekuária, Peska no Floresta (MAPPF), Marcos da Cruz. Imajen Tatoli /Egas Cristovão

 

DILI, 17 Jullu 2024 (TATOLI) – Ministru Agrikultura, Pekuária, Peska no Floresta, Marcos da Cruz, husu ba Diresaun-Jerál Floresta atu aselera programa reflorestasaun iha munisípiu hitu hodi evita degradasaun florestál.

Governante ne’e dehan programa reflorestasaun ne’e hahú ona, iha 2023, iha Aileu, Ainaro, Ermera, Covalima, Manufahi, Liquiçá no Manatuto no kontinua iha tinan ne’e, maibé ladún la’o ho efetivu.

Tanba ne’e, Ministériu Agrikultura hasoru malu ho Ajénsia Kooperasaun Internasioná Japaun (JICA, sigla inglés) atu haree fali planu asaun ne’ebé define hamutuk ona atu haree nia implementasaun sira.

“Planu ne’ebé define hamutuk ne’e iha buat balun maka diresaun sira seidauk implementa ho efetivu, tanba nia implementasaun maka tarde”, ministru hato’o iha sorumutu ho reprezentante JICA, Ito Mimpei, iha Comoro.

Realizasaun programa ne’ebé tarde mak kona-ba utilizasaun rai oinsá komunidade sira uza hodi halo reflorestasaun; atividade formasaun ba funsionáriu iha Diresaun Floresta iha nivel nasionál no munisipál sira atu komprende didi’ak serbisu iha área floresta nian hodi organiza fali komunidade hodi kuidadu sira-nia plantasaun; no programa mikro ne’ebé sei fó benefísiu ba komunidade iha munisípiu alvu sira.

“Nia implementasaun tarde tanba orsamentu ne’ebé ministériu prevee ho montante millaun $1,9 ne’e nia prosesu mós tarde. Nune’e, prejudika programa tolu ne’e labele ezekuta ho di’ak. Loloos programa tolu ne’e hahú iha 2023, maibé nia implementasaun foin maka hahú iha fulan-Maiu 2024 no afeta ba ezekusaun orsamentu mós”, dehan.

Maski realizasaun programa tarde, maibé Diresaun Floresta iha Ainaro hala’o ona sira-nia atividade reflorestasaun iha área protejida parke nasionál, enkuantu iha munisípiu seluk komunidade sei tesi no estraga ai sira ne’ebé moris iha ai-laran.

Tanba ne’e, Ministru Agrikultura husu ona atu tinan oin Diresaun Floresta tenke eleva atividade sira relasiona ho alvu sira hodi bele aselera programa ne’e hodi atinje meta ne’ebé hatuur ona iha programa sira ba tinan lima nia laran.

Iha fatin hanesan, Reprezentante JICA iha Timor-Leste, Ito Mimpei, hateten fundu ne’ebé Governu Japaun apoia ho montante millaun $3,5, liuhusi JICA ba Timor-Leste, liuliu ba Ministériu Agrikultura atu realiza programa sira ne’ebé maka trasa ona iha tinan hitu nia laran, entre 2023 no 2029.

Reprezentante JICA iha Timor-Leste, Ito Mimpei. Imajen Tatoli/Francisco Sony

Tuir nia, planu no programa ne’ebé Japaun planeia atu apoia Timor-Leste hodi konserva nia área floresta ne’e aliña tebes ho polítika Governu nian. Tanba Japaun komprende tebes Ezekutivu nia planu ne’ebé ko’alia liu kona-ba jestaun idrográfiku ba rekursu natureza ba tinan lima nia laran no tau prioridade oinsá atu rezolve dezafiu sira ne’e.

“Depois haree tiha progresu no dezafiu sira ne’ebé Ministériu Agrikultura realiza ona iha tinan kotuk, ami konsidera ida ne’e importante tebes ba ita atu halo diskusaun fali oinsá atu bele hakat bá oin hodi esplora tan potensiál sira hodi apoia implementasaun planu ha futuru. Nune’e, bele prezerva no konserva área floresta sira husi atividade ilegál ne’ebé sempre akontese iha territóriu”, salienta.

Reprezentante JICA ne’e haktuir katak programa tolu ne’ebé ministériu ho JICA realiza ne’e liuhusi projetu jestaun baxia idrográfika hodi hametin reziliénsia, tanba iha Timor-Leste kauza boot ne’ebé sempre akontese mak problema degradasaun florestál.

Nia salienta, kauza ida ne’e mai husi falta koñesimentu komunidade nian atu kuidadu floresta ne’ebé hamosu impaktu negativu sira mak hanesan rai-halai, rai-monu, mudansa klimátika no inundasaun ne’ebé bele afeta ba setór agrikultura, nomós ba fornesimentu ai-han ne’ebé la estavel.

Tanba ne’e, Japaun liu husi JICA halo kooperasaun ho Ministériu Agrikultura hodi disponibiliza formasaun ba funsionáriu sira ne’ebé serbisu iha área floresta atu komprende hodi ajuda komunidade hamutuk prevene degradasaun florestál iha munisípiu hitu no iha territóriu.

Projetu ida ne’e importante tebes atu rezolve dezafiu sira no nia alvu sei kobre suku hamutuk 74, inklui postu 14 no sei prezerva no konserva área floresta hamutuk ektare rihun 16 iha munisípiu hitu. Husi programa ne’e rasik Japaun konsidera sei fó benefísiu ba komunidade hamutuk rihun 48-resin ne’ebé maioria labarik no feto sira.

Totál fundu ne’ebé prevee hodi implementa programa tolu ne’e hamutuk millaun $15,4. Orsamentu sira ne’e mai husi Governu Japaun hamutuk millaun $3,5, Timor-Leste millaun $1,9 no Fundu Verde ba Klima millaun $10.

Iha sorin seluk, Diretór-Jeral Floresta, Raimundo Mau, dehan fundu ne’ebé Governu, liuhusi MAPPF prevee hamutuk millaun $1,9 ba programa prioridade tolu ne’e konsidera nia implementasaun ne’e sei ki’ik hela. Tanba ne’e maka liuhusi sorumutu ho JICA, ministériu sei halo ezersísiu boot ida atu hasa’e taxa partisipasaun sira, nune’e utiliza verba ne’e ho di’ak.

Jornalista: Tomé Amado

Editora: Maria Auxiliadora

iklan
iklan

Leave a Reply

iklan
error: Content is protected !!