iklan

HEADLINE, KAPITÁL

Konferénsia ‘Sidade Amiga’ Timor-Leste no Austrália marka espíritu solidariedade entre povu

Konferénsia ‘Sidade Amiga’ Timor-Leste no Austrália marka espíritu solidariedade entre povu

Partisipante sira husi Austrália no Timor-Leste partisipa iha abertura konferénsia internasionál Sidade Amiga entre Austrália no Timor-Leste, iha salaun Nobre MNEK, Praia dos Coqueiros, Kinta (10/07/2025). Imajen TATOLI/António Daciparu

DILI, 11 Jullu 2025 (TATOLI)Prezidente Repúblika (PR), José Ramos Horta, Ministru Administrasaun Estatál, Tomás di Rosário Cabral, no Embaixadora Austrália iha Timor-Leste, Caitlin Wilson, enserra konferénsia internasionál dalimak Sidade Amiga entre Timor-Leste no Austrália.

Konferénsia ne’e realiza durante loron-rua, hahú loron 10 to’o 11 Jullu, ho tema ‘Harii no hametin amizade – haforsa komunidade liuhusi parseria’, ne’ebé marka espíritu solidariedade entre povu rai rua.

“Ho sentidu responsabilidade no gratidaun ne’ebé kle’an, ohin ha’u iha onra atu taka Konferénsia Sidade Belun Austrália no Timor-Leste, enkontru neʼebé marka ho espíritu partilla solidariedade no kooperasaun entre ita-nia povu no territóriu sira,” Prezidente Horta hateten iha ámbitu enserramentu konferénsia internasionál, iha salaun Nobre Ministériu Negósiu Estranjeiru no Kooperasaun (MNEK), iha Praia doa Coqueiros, Sesta ne’e.

Xefe Estadu dehan, testamentu sira ne’ebé dura no inspiradór liu ba solidariedade ne’e mak hanesan rede amizade sívika no komunitária ne’ebé bele promove husi Rede Amizade Austrália-Timor-Leste (AusTimorFN).

Aleinde ne’e, rede ida-ne’ebé moris no partisipativu, iha abut no valór empatia, kooperasaun no responsabilidade kontinua atu serve hanesan ponte ida metin no dura entre povu sira.

“Lori Povu no Governu Timor-Leste nia naran, ha’u hato’o mós ha’u-nia agradesimentu kle’an ba Konsellu Munisipál hotu-hotu ne’ebé reprezenta iha ne’e, husi Nova Gales Súl, Canberra, Vitória, Darwin no rejiaun sira seluk ba sira-nia kompromisu ne’ebé nafatin ba ita-nia rain, husi tempu susar rezisténsia to’o dezafiu sira governasaun kontemporánea nian,” nia akresenta.

Notísia relevante : MAE organiza konferénsia internasionál ‘Sidade Amiga’ entre Timor-Leste no Austrália

Austrália nia Konsellu Sidade sira sai hanesan aliadu ne’ebé metin no laran-luak. Sira-nia apoiu tradús ona ba kampaña solidariedade, programa interkámbiu, projetu dezenvolvimentu lokál no liuliu prezensa konstante ida entre populasaun sira.

“Kompromisu ida-ne’e, bazeia ba respeitu ba ita-nia líder sira no espíritu kooperasaun ba tempu naruk, kontribui ona ba fortalesimentu institusionál no hakbiit ita-nia komunidade. Ida-ne’e momentu istóriku ne’ebé reprezenta konvite ida ba sidadaun Austrália no internasionál sira, edukadór sira no emprezáriu sira atu partisipa ativu hodi harii Timor-Leste nia futuru,” PR reforsa.

Nune, liuhusi eventu Sidade Amiga ne’e bele fó oportunidade ba timoroan atu servisu no asesu ba formasaun sira.

“Ba traballadór timoroan sira, mosu oportunidade ne’ebé signifikativu ba mobilidade serbisu, inklui oferta serbisu no programa sira iha kualifikasaun hodi fó asesu ba formasaun téknika espesializada no dezenvolvimentu iha área estratéjiku sira,” nia katak.

Programa sira ne’e lidera husi formadór no tékniku sira ne’ebé iha esperiénsia, neʼebé sei kontribui ba transferénsia koñesimentu no prátika di’ak liu hodi hasa’e nível profisionál no tékniku husi komunidade.

Ba emprezáriu no empreendedór australianu sira, klima estabilidade polítika no ekonómika ne’ebé buras daudaun, kombina ho potensiál setór produtivu sira, nune’e bele loke odamatan ba investimentu diversifikadu sira.

“Área sira ne’ebé notável inklui turizmu sustentável, ne’ebé destaka ita-nia rain nia rikusoin kulturál no naturál, agrikultura moderna, ne’ebé oferese espasu ba inovasaun no valorizasaun rekursu lokál sira hanesan peska, ne’ebé bele dezenvolve ho sustentabilidade no teknolojia, jestaun floresta, indústria emerjente sira, no esplorasaun responsável ba ita-nia rekursu naturál sira, inklui gás no mina-rai,” Prezidente Horta hato’o.

Nota mós katak, Timor-Leste mós iha kompromisu ba ekonomia verde no azul, ne’ebé promove ekilíbriu entre dezenvolvimentu ekonómiku no protesaun ambientál. Kompromisu ida-ne’e esensiál atu atrai investimentu sira ne’ebé respeita rekursu naturál sira no garante moris-di’ak ba jerasaun sira iha futuru.

Iha paralelu, nasaun halo ona investimentu signifikativu iha infraestrutura, ne’ebé maka sai hanesan baze ba kresimentu sustentável no atrasaun investimentu nian.

Eletrifikasaun nasionál habelar ona asesu ba enerjia hodi promove dezenvolvimentu ekonómiku no sosiál, Portu Baía Tibar hametin pozisaun estratéjiku iha komérsiu marrítimu rejionál, rede rodoviária hametin ona ho estrada foun, ponte no auto-estrada sira ne’ebé hadi’a mobilidade no integrasaun internu no espansaun Aeroportu Internasionál Dili prepara nasaun atu simu vizitante barak liután no fasilita komérsiu.

“Ha’u reafirma, ho konviksaun, Estadu Timor-Leste nia kompromisu atu kontinua serbisu hamutuk ho ita-boot sira atu aprofunda relasaun sira ne’ebé hakat liu diplomasia formál, hanesan relasaun maun-alin, solidariedade no esperansa ne’ebé fahe. Entrega Sertifikadu Rekoñesimentu ne’ebé ita selebra ohin la’ós de’it jestu simbóliku ida-ne’e hanesan testamentu ida ba forsa amizade ativu, ne’ebé enrikese tesidu sosiál, promove interkámbiu kulturál, apoia formasaun téknika no hametin governasaun proximidade,” nia hateten.

Iha sorin seluk, Diretór Jerál Governasaun Lokál iha Ministériu Administrasaun Estatál, António Agosto, dehan konferénsia ne’e ramata ho deklarasaun akordu Dili.

“Ohin remata ho deklarasaun akordu Dili hodi kontinua kontaktu malu entre belun ho belun entre komunidade Timor-Leste ho komunidade Austrália ne’ebé sei ba liu munisípiu sira nune’e bele reforsa desentralizasaun ne’ebé atu la’o. Tanba iha área oioin ne’ebé domíniu. Entaun ho forsa fortalesimentu kapasidade nível lokál,” Diretór Jerál tenik.

Alende ne’e, fó treinamentu ba juventude sira feto no ba ema ho defisiénsia sira.

“Entaun iha loron rua ne’e ita halo diskusaun oinsá mak estabelese filafali asuntu feto, ema ho defisiénsia iha sidade amiga ne’e,” nia katak.

Akordu Konferénsia Amizade Dili

Konferénsia ne’e halibur reprezentante husi Grupu Amizade Austrália, ofisiál husi Governu nasionál no munisipal, grupu Amizade husi munisípiu sira iha Timor-Leste hodi selebra aniversáriu ba dala-25 ba Rede Amizade no reafirma ho reforsa ligasaun entre povu Austrália no povu Timor-Leste.

Eventu ne’e organiza ho kooperasaun husi Ministériu Administrasaun Estatál, Rede Amizade Austrália no Timor-Leste nomós Embaixada Austália iha Timor-Leste.

Rezultadu prinsipál husi konferénsia ne’e mak Rede Amizade Austrália Timor-Leste hamosu akordu Konferénsia Amizade Dili hodi rekoñese istória riku solidariedade no objetivu sira ne’ebé fahe ba dame, respeitu ba malu, no dezenvolvimentu inkluzivu, ne’ebé partisipante sira konkorda ona ho deklarasaun tuirmai atu orienta kolaborasaun iha futuru no hametin parseria sira iha nivel nasionál, munisípiu no komunitáriu.

Partisipante sira iha konferénsia ne’e aseita katak :

  1. Reafirma Amizade no Solidariedade “Ami reafirma katak ami-nia amizade no solidariedade ne’ebé naruk, entre grupu amizade sira Austrália no Timor-Leste nian, no ami-nia objetivu komum hodi mantein no reforsa relasionamentu ida-ne’e.”
  2. Reforsa Kolaborasaun liuhusi hametin prosesu governasaun lokál, promove dezenvolvimentu ne’ebé inkluzivu, liu iu iha área rur sira, enkoraja troka koñesimentu, abilidade, no komprensaun kulturál.
  3. Hakbiit Komunidade sira “Ami rekoñese katak parseria sira bele hakbiit komunidade sira. Ami-nia intensaun maka fó apoiu ba inisiativa dezenvolvimentu tuir hakarak/nesesidade komunidade, promove partisipasaun feto sira naian, juventude, ema ka portador defisiénsia sira, hafahe ferramenta, rekursu no práktika inovativa sira hodi hadiak moris diak komunidade nian.
  4. Hakiak no haburas aprendizajen no interkámbiu liuhusi fasilita vizita aprendizajen mútua entre Grupu Amizade Austrália no Komunidade Timor nian, hafahe esperiénsia iha governasaun lokál, prestasaun servisu no reziliénsia komunitária, promove troka lian inglés no tetum hodi hasa’e komunikasaun no komprensaun kulturál.
  5. Hametin estrutura organizasionál Rede Amizade Austrália Timor-Leste sei kontinua reforsa grupu amizade sira hirak ne’ebé sei : koordena atividade kolaborasaun no komunikasaun entre membru sira sai hanesan plataforma ida hodi moboliza rekursu sira no hafahe informasaun sai hanesan reprezentante hodi liga ho Governu no parte interresada sira iha nasaun rua ne’e.
  6. Kolaborasaun ho Governu Munisipál, “Ami enkoraja kolaborasaun kontinua ne’ebé koordena ho autoridade munisípiu no departamentu relevante Governu nian iha munisípiu sira ne’ebé iha mandatu atu fó apoiu ba Organizasaun Naun Governamentál (ONG) no organizasaun komunitáriu sira iha nível sub-nasionál, aliña inisiativa amizade ho prioridade munisipiu sira nian, no nesesidade komunidade nian, kontribui ba reziliénsia komunidade nian nomós inkluzaun sosiál, promove transparénsia responsabilizasaun, no sustentabilidade atividade hotu.
  7. Asaun ne’ebé halo hamutuk ho intensaun maka atu dezenvolve planu servisu ne’ebé deskreve atividade ne’ebé prioridade ba futuru, ne’ebé inklui hametin kapasidade oranizasionál grupu amizade sira nian, fó apoiu ba inisiativa dezenvolvientu ekonómiku lokál, haburas programa edukasaun, saúde no interkambiu kulturál.
  8. “Ami, partisipante sira iha Konferénsia Rede Amizade Austrália Timor-Leste, adopta Akordu Dili nu’udar espresaun komum ami-nia” objetivu sira atu harii relasaun amizade sira no hakbiit komunidade liuhusi parseria ida-ne’e. LAmi hein atu serbisu hamutuk hodi transforma aspirasaun sira husi ami-nia povu ba asaun prátika sira ne’ebé lori benefísiu sira ne’ebé dura no hametin ligasaun sira entre ami-nia nasaun rua.”

Jornalista     : Osória Marques

Editora          : Julia Chatarina

 

iklan
iklan

Leave a Reply

iklan
error: Content is protected !!