MALÁZIA, 16 Juñu 2026 (TATOLI)—Prezidente Repúblika, José Ramos-Horta, hasoru malu ho Primeiru-Ministru Malázia, Dato Seri’ Anwar Ibrahim, hodi kontinua fortalese liután relasaun bilaterál liuliu diskute kona-ba dezafiu no preparasaun ne’ebé Timor-Leste presiza halo iha integrasaun Timor-Leste ba Asosiasaun Nasaun Sudeste Aziátiku (ASEAN, sigla inglés).
Prezidente Repúblika, José Ramos-Horta, hateten nasaun Malázia nu’udar nasaun ida-ne’ebé halo parte ASEAN no ninia esforsu hodi ajuda Timor-Leste integra ba ASEAN no apoiu kedas tempu independénsia.
Nia dehan, Malázia sempre apoia Timor-Leste entaun úniku nasaun ne’ebé oferese loke Timor-Leste nia embaixada gratuita iha ne’e no sosa tan viátura ba embaixadór no osan hodi halo despeza baibain nian.
“Aleinde Malázia mós partisipa iha forsa internasionál no forsa ONU nian iha Timor-Leste dezde 2003 to’o 2006, tanba ne’e mak ha’u rasik mai hodi kontinua diskute relasaun bilaterál entre nasaun rua,” Prezidente Repúblika informa ba jornalista iha W-Hotel Kuala Lumpur Malázia, ohin.
Laureadu Prémiu Nobel da Páz ne’e hatutan, iha enkontru ne’e ko’alia kona-ba preparativu Timor-Leste nian atu asume prezidénsia ASEAN iha 2029.
“Ami ko’alia kona-ba infraestrutura hanesan aeroportu la’o ka la la’o, ha’u hateten aeroportu oras ne’e daudaun ita haree kuazé la la’o ka paradu hela, ita-nia Primeiru-Ministru mós preokupadu,” Xefe Estadu deklara.
Konstrusaun aeroportu Prezidente Nicolau Lobato Komoro ne’e lansa fulan-neen liubá, kompañia Indonézia rua mak simu kontratu no to agora sira ladun bok-an, entaun Governu tenke haree ida-ne’e, se lae laiha posibilidade atu konklui iha 2028.
“Ba daruak nian ami ko’alia kona-ba otél sira, ita hateten beibeik katak iha presiza otél, ema hakarak halo investimentu boot ba otél, maibé Ministériu Justisa no MKAE-MTA la bok-an,” nia hatutan.
Tuir nia, ida ne’e mós kestaun urjente fulan-neen tiha ona laiha progresu ida kona-ba lisensa oan ida, entaun iha Timor-Leste sempre komplikadu tanba isempre bolu invetidór sira mai, maibé bainhira investidór sira mai ministériu sira invez kolabora ka simu investidór sira mós lae, maibé komplikasaun ba-mai.
“Ho demora nune’e, otél estrela (bintang lima) labele hotu. Iha investidór iha ne’e, ne’ebé besik Primeiru-Ministru Malázia, no sira hateten iha fulan-Jullu ne’e hanesan deadline ona, se Governu laiha desizaun sira sei hakiduk tanba sira labele kumpre promesa ruma atu halo otél to’o 2028,” nia informa.
Nune’e, nia hateten, kestaun hirak ne’e sira diskute hotu no orgaun ezekutivu (Governu) sira hatene iha sira-nia liman atu aselera prosesu ida-ne’e, tanba se Timor-Leste laiha aeroportu entaun lalika mehi atu halo simeira ASEAN.
Embaixadór Timor-Leste iha Malázia, Lisualdo Gaspar, halo rezumu ida katak klaru ohin Prezidente Republika sei halo enkontru importante tebes ho Primeiru-Ministru Malazia, hodi hametin liutan relasaun bilaterál entre nasaun rua ne’e.
“Normalmente sira sei ko’alia kona-ba Asuntu ASEAN nian tanba ita mós anunsia tiha ona ita-nia intensaun atu asume responsabilidade iha tinan 2029,” Embaixadór ne’e hateten.
Bainhira Timor-Leste atu asume prezidensia ASEAN, Governu Malazia apoiu tebes no sira disponibiliza iha área saida ne’ebe mak Timor-Leste presiza.
“Iha área infraestrutura mós sira-nia invetór sira bele ajuda. Área kapasitasaun, ita-nia rekursu umanu ba preparasaun ita sai uma na’in ASEAN, nune’e depende ba ita mak rekomenda,” nia esplika.
Hafoin remata enkontru, Prezidente Repúblika ho delegasaun kontinua kedas ba otél Hilton Kuala Lumpur halo lansamentu livru kona-ba “The rising sun: Timor-Leste’s journey to peace and development”, no halo mós diálogu ho tópiku “Navigating Turbulent Times persuing peace”.
Notísia Relevante:Ramos-Horta partisipa lansamentu livru “The Rising Sun: Timor-Leste’s Journey to Peace and Development”
Jornalista : Alexandra da Costa
Editór : Cancio Ximenes




