DILI, 09 setembru 2019 (TATOLI)—Uniaun Filme Timor-Leste (UFTL) serbisu hamutuk ho Embaixada Indonézia iha Timor-Leste realiza workshop kona-ba Sreen Writing no Diretór Filme ba juventude bainbain no artista timoroan sira ne’ebé envolve-aan iha mundu filme nian.
Workshop ne’ebé lidera husi Realizadór famozu Indonézia, Garin Nugroho, ne’e aprezenta kona-ba oinsá prosesu prodús filme husi hahú to’o rohan, liliu hahú husi preparasaun Hakerek Istória (screen writing), Karakter Filme no to’o produsaun filme iha terrenu. Tanba, lee no hakerek ne’e nu’udar atividade ida ne’ebé bele espresa liuhusi dalen-vizuál ne’ebé bazeia ba espiritu ne’ebé aas.
“Antuziasmu timoroan sira tuir workshop no espiritu atu halo filme no vontade atu la’o ba oin ne’e ekstraordináriu tebes. Espiritu ida ne’e mak loloos ne’e sai modal sosiál ne’ebé boot liu. Tempu agora liliu iha mundu globalizasaun ne’e, buat hotu-hotu sai visual ne’ebé ema bele haree liuhusi filme, iha rede sosiál, telefone. Ida ne’e mak sai era juventude sira nian ne’ebé lori sira sei uza dalen-rede sosiál ka dalen-vizual sai dalen númeru primeiru,” dehan Sutradara Famozu Indonézia, Garin Nugroho, ba Ajénsia TATOLI liuhusi entrevista hafoin ramata Workshop Filme iha Sentru Kulturál Indonézia (PBI-sigla Indonézia), Merkadu Lama, Dili, segunda (9/9/2019).
Nia hatutan, atividade lee no hakerek istória ne’e buat ida ne’ebé boot liu iha Timor-Leste no Indonézia. Tanba ne’e, tuir nia, bainbain juventude sira utiliza buat ida naran filme ka dalen-vizuál ne’e sai hanesan meius ida ba papél atu halo sensibilizasaun, papél atu halo divertimentu ne’ebé unidu iha espresaun.
“Tuir ha’u-nia hanoin, ida ne’e tenke fó espasu ne’ebé luan. Tanba utiliza rede sosiál ba oin, nu’udar momentum ida ne’ebé di’ak tebes. Se la utiliza ho matenek no jeitu (pengetahuan dan ketrampilan) ho rede internasionál mak oportunidade ne’e ita soe saugate de’it. Afinál totál demografia juventude sira-nian sei hetan mudansa iha loron aban,” nia dehan.
Tanba, nia esplika, juventude Timor-Leste iha talentu boot ne’ebé bele dezenvolve filme iha Timor-Leste tuir talentu, materia, istória no problema sira ne’ebé akontese iha Timor-Leste bazeia ba Timor-Leste nia tradisaun no kultura. Atu foti istória hirak ne’e hodi prodús ba filme, pelumenus presiza matenek no jeitu ne’ebé sériu tanba dalen-vizuál ne’e mak dalen-loron aban nian.
Entretantu, Garin Nugroho haktuir, atu prodús filme ne’ebé di’ak no iha kualidade presiza hakerek-na’in istória ida ne’ebé profesionál no kriativu. Atu prodús filme ida tenke presiza ema ne’ebé matenek iha matenek-kreativu no matenek-jestaun no mós matenek kona-ba rede ba sirkuitu filme internasionál sira.
Tanba ne’e, tuir nia, edukasaun ba belun sira iha Timor-Leste mak edukasaun kona-ba organizasaun no jestaun. No mós nia dehan, prosesu kriativu kona-ba informasaun ka problema sira ne’ebé akontese iha sosiedade no hakait ba kultura Timor-Leste iha dalen-vizuál (filme) presiza ema ne’ebé matenek no iha jeitu ba asuntu ida ne’e.
Karik iha planu atu prodús filme iha Timor-Leste, nia hatán, se iha oportunidade nia sei hala’o misaun importante ne’e iha Timor-Leste. Antes ne’e, nia dehan, halo ona filme iha Papua, Sumba (Nusa Tenggara Barat), Kalimantan no seidauk iha planu maibé bainhira iha oportunidade nia sei halo filme kona-ba Timor-Leste iha Timor-Leste.
Ba filmmaker sira iha Timor-Leste, Garin Nugroho, apela atu halo mídia hotu-hotu nakonu ho istória no vizuál ne’e iha juventude sira-nia liman. Tanba, oinsá atu priense mídia sosiál ne’e iha juventude sira-nia liman no sai hanesan juventude sira-nia futuru. Juventude sira tenke badinas sai ema ne’ebé matenek no iha jeitu ba iha kreatividade.
Jornalista: Cancio Ximenes
Editór. : Rafy Belo