DILI, 12 marsu 2020 (TATOLI) – Ministériu Públiku (MP) Munisípiu Dili liberta ona Manu-Futu hamutuk 124 husi Rejiaun Administrativa Espesiál Oé-Cusse Ambeno (RAEOA), ne’ebé Autoridade Aduaneira (AA)/Alfándega halo apreensaun iha madrugada 29 fevereiru, iha Portu Dili tanba deskonfia lori mai husi Indonézia.
Termu entrega ne’e ho númeru Nuk 0018/20.PGGCC, ne’ebé maka lori hosi Ofisiál Justisa, Urbano Bene.
Manu-futu hirak ne’e hodi mai fa’an iha Dili, maibé ikusmai hetan apreensaun no entrega ba kuarentena tanba relasiona ho produtu agrikola.
Durante semana-rua Manu-Futu ne’e tau iha Kuarentena Aeroportu Comoro no asegura másima hosi funsionáriu kuarentena no manu-na’in sira rasik.
Notísia Relevante: Apreensaun Manu-Futu, DJ AA: “Ami Hetan Informasaun Husi Intelijénsia”
Rezultadu Amostra ba Manu-Futu Negativu
Nune’e, Pesoál Justisa hamutuk ho ekipa Alfándega no akompaña husi ekipa Departamentu Kuarentena Animál, entrega hikas Manu-Futu sira ba na’in iha Kuarentena Aeroportu Comoro.
Urbano Bene informa, tuir despaixu husi MP katak sasán sira ne’e tenke entrega filafali ba na’in.
“Tanba despaixu atu entrega filafali manu ne’e sai maka ami entrega ona maibé prosesu ne’e sei eziste hela iha MP no seidauk iha despaixu finál atu arkiva ka akuza. Ida-ne’e depende tanba prokuradór titulár sei analiza, kuandu arkiva maka ami bolu fali imi hanesan na’in ba manu atu asina notifikasaun hafoin bele hatene loloos katak kazu ne’e taka ona”, tenik Urbano Bene iha edifísiu Kuarentena Aeroportu Comoro, kinta ne’e.
Tuir nia, bainhira akuza depende hosi prokuradór ninia desizaun.
“Ami husu bele fila ona ba ida-idak ninia fatin, maibé tenke koopera nafatin ho ami no númeru telemóvel ne’ebé fó ona mai-ami labele hamate nune’e ami bele telefone”, nia akresenta.
Sorin seluk, Xefe Departamentu Kuarentena Animál, Izaldes Santana, lori kuarentena ninia naran husu deskulpa ba maluk timoroan na’in-ualu, ne’ebé maka ninia sasan hetan apreensaun hosi Alfándega no tau iha kuarentena.
“Ha’u husu deskulpa karik durante semana-rua nia-laran ita boot sira mai toba de’it iha rai hodi hein manu sira ne’e, maibé ha’u fiar katak ami la halo sala hasoru imi durante mai hamutuk ho ami. Ha’u husu mós ba imi atu koopera nafatin ho ami no ami prontu ajuda bainhira imi hakarak lori produtu ruma atu mai fa’an iha Dili”, nia dehan.
Nune’e mós, Advogadu Octávio Cardoso, dehan liuhosi termu entrega husi entidade sira maka ohin konsege entrega objetu apreensaun.
“Ministériu Públiku la entrega sasán arbiru. Ha’u dehan faktu la sufisiente atu haree buat ne’ebé maka akontese hanesan krime. Tanba ne’e maka hanesan defeza, ha’u husu dala-ida tan atu ita hotu bele asegura prosesu administrasaun ba ita-nia povu ne’ebé maka laiha kbiit no tenke sai servidór ne’ebé maka di’ak, orienta, no fó instrusaun ba sira bainhira la komprende prosesu administrasaun”, nia realsa.
Relasiona ho Manu-Futu mate no lakon durante prosesu apreensaun, reprezentante vítima sira ne’e dehan dalan legál ne’ebé mak parte defensór sei foti maka sei tuur hamutuk ho vítima sira atu haree solusaun saida maka sei hola ba-oin.
“Loos duni katak prejuizu iha duni tanba manu ida maka lakon no ida seluk mate, maibé atu ko’alia kona-ba prejuizu ne’ebé maka mosu ba sira ha’u labele nega. La’ós prejuizu de’it ba manu maibé kálkulasaun jurídiku iha prosesu sira hanesan ne’e, la’ós haree de’it sasán saida maka lakon maibé sira ninia tempu. Simplesmente ha’u agradese prosesu ne’e bele to’o iha MP no sira toma konsiderasaun ba saida maka akontese”, nia salienta.
Jornalista: Antónia Gusmão
Editora: Julia Chatarina