iklan

OPINIAUN

Traballadór Feto iha Merkadu Traballu Timor-Leste: Reprezentasaun  iha okupasaun serbisu mediu menus tebes!

Traballadór Feto iha Merkadu Traballu Timor-Leste: Reprezentasaun  iha okupasaun serbisu mediu menus tebes!

Hakerek nain, Manuel Guimarães (Mau-Koli).

Husi:

Manuel Guimarães (Mau-Koli)

Reprezentasaun númeru traballadór feto iha okupasaun serbisu hanesan badaen fatuk, jerente, operadór mákina no eletrisidade, profissionál sira, no artezanatu nian uituan tebes iha Merkadu Traballu Timor-Leste. Oportunidade menus, ladun fiar aan no mós ho kapasidade ne’ebé sira iha, no falta motivasaun husi parte relevante sira sai hanesan dezafiu boot ba sira atu komptete iha kategoria serbisu nivel mediu iha merkadu traballu Timor-Leste.

Prezensa traballadór feto iha serbisu fatin (fábrika, loja, no eskritóriu) hahú kedas ona iha akontesimentu revolusaun industriál nian iha kontinente Europeia. Revolusaun industriál ne’e konsege muda maneira serbisu entre feto no mane nian. Antes revolusaun, feto sira hala’o serbisu doméstika nian no serbisu tradisionál sira seluk (suku ropa no haree labarik sira) iha uma. Maibé, impaktu husi revolusaun indústria ne’ebé rekere kuantidade produsaun sasan barak, ida ne’ebé difisil atu halo iha uma no rekere feto sira tenke ba serbisu iha fábrika.

Kresimentu emprezariál iha  komérsiu no indústria durante tinan hira ba kotuk pozitivu tebes. Diresaun estatístika liuhusi peskiza atividade emprezariál nian, relata maioria  indústria retallu no konstrusaun  domina atividade emprezariál kompara ho indústria sira seluk (manufatura, ospitalidade, automotivu, no atividade emprezariál sira seluk) iha Timor-Leste. Rezultadu husi kresimentu setór komérsiu no indústria iha Timor-Leste, liu ema atus ida rihun haat nulu resin (Totál dadus akumuladu durante tinan barak) maka serbisu iha merkadu traballu Timor-Leste. Husi totál dadus ne’e, pursentu 28 (liu rihun haat nulu atus sia ualu nulu resin) maka traballadór feto no pursentu 71 (liu rihun atus ida resin)  traballadór mane.

Distribuisaun dadus (totál dadus akumuladu traballadór feto iha leten), hatudu pursentu 17 okupa kategoria serbisu elementáriu (hein loja, bartender/empregadu iha bar, resepsionista, no tein), pursentu ualu resin okupa kategoria serbisu hanesan  jerente, pursentu haat okupa kategoria serbisu profissionál asosiadu, pursentu haat okupa kategoria  serbisu operadór eletrika sentrál no mákina no montadór, no pursentu ida ho balun okupa kategoria serbisu artezanatu no komérsiu relasionadu nian.

Iha diferensa saláriu iha kada nivel okupasaun serbisu. Saláriu mediu ba jestór sira kada fulan ho montante media $500, artezanatu no komérsiu relasionadu kada fulan ho montante media $300, profisional asosiadu kada fulan ho montante media $250, operadór eletrika sentrál no mákina no montadór kada fulan ho montante $200, iha okupasaun elementáriu kada fulan ho montante media $150. Ezemplu, entre jerente ho sira hein loja nia diferensa saláriu liuhusi pursentu 30, jerente ho traballadór artezanatu sira iha diferensa pursentu 60, no operadór eletrika no mákina ho traballadór sira hein loja diferensa pursentu 75.

Ida ne’e hatudu katak benefisiu saláriu kada fulan hanesan jerente no profisionál asosiadu nian boot, maibé konserteza ho  responsabilidade ne’ebé boot tebes. Haree ba dadus (diferensa traballadór feto iha okupasaun serbisu entre mediu no elementáriu, iha razaun tolu maka efeitu ba problema refere).

Ha’u observa iha razaun tolu maka impede traballadór feto sira atu kompete iha kategoria serbisu nivel mediu nian. Dahuluk, traballadór feto sira ladun iha konfiansa ba sira nian aan no kapasidade ne’ebé sira iha.

Tuir peskiza Harvard Business, hatete feto sira ladun fiar aan atu aplika vaga serbisu bainhira sira nia abilidade no esperénsia ladun sufisiente ba kriteriu vaga serbisu ne’ebé publika. Maske abilidade naton no sufisiente de’it, mane sira fiar aan maka’as atu aplika vaga serbisu nian. Daruak, norma kulturál impede maka’as ba feto sira atu aplika vaga serbisu ne’ebé involve fíziku ka konsidera mane nian.

Estudu impaktu laborál hatudu, família dalaruma la hatán feto sira atu serbisu iha área konstrusaun nian, tanba área serbisu refere konsidera mane nian. Datoluk, ha’u haree katak iha falta motivasaun husi nain ba empreza sira atu promove feto iha serbisu fatin. Ha’u nota, empreza nain sempre fó karajen feto sira atu aplika serbisu ne’ebé iha relevansia ho feto (administrasaun, kontabilidade, no finansa hanesan ezemplu sira) no la fó korajen ba feto sira bainhira iha vaga serbisu ne’ebé involve fíziku ka konsidera mane nian.

Fatór tolu ne’ebé mensiona iha leten konsidera sai impedimentu ba traballadór feto sira atu kompete iha kategoria serbisu mediu nian iha merkadu traballu Timor-Leste. Maibé, persiza mos atu oinsá parte relevante sira hotu atu iha konsiénsia hodi konsidera planu no polítika atu involve feto no promove feto iha serbisu fatin (fó motivasaun ba feto sira  atu aplika kategoria serbisu mediu iha área konstrusaun, automotivu, no sira seluk iha serbisu fatin). Tanba atu kria merkadu traballu ne’ebé inklusivu liután hodi balansu ba traballadór feto no mane iha serbisu fatin tenke sai responsabilidade ema hotu-nian iha Timor-Leste.

Hakerek nain nu’udar observadór merkadu traballu iha Timor-Leste

Email: mb_guimaraes@yahoo.com

iklan
iklan

Leave a Reply

iklan
error: Content is protected !!