iklan

EKONOMIA, KOVALIMA, HEADLINE, MUNISÍPIU

SEP husu komunidade Covalima reativa área potensiál ba produsaun agríkola

SEP husu komunidade Covalima reativa área potensiál ba produsaun agríkola

iIustrasaun Irrigasaun. Imajen/Espesiál

COVALIMA, 11 janeiru 2022 (TATOLI)–Governu liuhosi Sekretáriu Estadu Peska (SEP), Elídio de Araújo, husu ba komunidade Covalima atu reativa kultivasaun iha área potensiál produsaun agríkola, tanba tinan ne’e reabilitasaun irrigasaun Webaba iha Suai sei ramata.

“Iha ne’ebá iha área potensiál ektare 2.000-resin, maibé komunidade foin dezenvolve de’it ektare 1.000, signifika ektare 1.000 mak sei abandona. Tanba ne’e, kuandu irrigasaun ne’e ramata, presiza reativa fali área potensiál sira ne’ebé abandona,” Sekretáriu Estadu hateten durante akompaña Primeiru-Ministru, Taur Matan Ruak, halo diálogu komunitáriu ho autoridade no komunidade Covalima, iha resintu Aeroportu internasionál Komandante Ein Xefe, Kayrala Xanana Gusmão, Covalima, tersa ne’e.

Notísia relevante: Presiza reabilita irrigasaun-sira iha Covalima

Durante diálogu, populasaun sira husu ba Governu, liliu Ministériu Agrikultura no Peska (MAP) atu ajuda mákina halai natar no baku hare, tanba durante ne’e sira sei uza sistema manuál.

“Governu anteriór distribui hand tratór ba grupu sira hamutuk 204, ba área potensiál sira ne’ebé iha irrigasaun no área potensiál sira ne’ebé iha rai boot, tanba ne’e iha Fatululik ne’e ninia área potensiál ektare 78, maibé la halai hotu, haree ba rai mós la tetuk. Tanba ne’e maka iha postu Hatulik la hetan hand tratór. Liga ba preokupasaun katak sama hare manuál, informasaun ne’ebé iha katak foin lalais distribui ona mákina baku hare, maibé sei haree filafali hodi distribui mós ba suku Bee-lulik leten,” nia akresenta.

Maski la hetan hand tratór no mákina baku hare, maibé suku ne’e kada tinan iha époka rua, ne’ebé sempre hetan fini hare, batar no ai-moruk ba peste.

Iha tinan ne’e, munisípiu Covalima sei hetan mós projetu irrigasaun Tafara no Dala iha postu Zumalai.

Iha biban hanesan, Xefe suku Bee-lulik leten, postu administrativu Fatumea, Santino José Amaral, hateten, durante ne’e sira halai natar sei uza materiál manuál, tanba ne’e Governu presiza apoia materiál modernu, nune’e bele hasa’e liután produsaun.

“Ami-nia suku potensiál tebes ba natar, maibé agrikultór sira sei halai natar ho manuál katak uza karau inklui sama hare no haliri hare,” nia dehan.

Jornalista : Antónia Gusmão

Editora     : Julia Chatarina

iklan
iklan

Leave a Reply

iklan
error: Content is protected !!