iklan

MANUFAHI, MUNISÍPIU

Servisu Saúde Manufahi ezije Governu harii ospitál munisipál

Servisu Saúde Manufahi ezije Governu harii ospitál munisipál

Diretora Serviço Municipal de Saúde Manufahi, Florencia Corte-Real Tilman. Imajen Tatoli/Nelia Fernades

MANUFAHI, 02 dezembru 2022 (TATOLI)—Servisu Saúde Munisipiu Manufahi kontinua ezije Governu hodi hari ospitál munisipál no kompleta ho rekursu umanu liu-liu ho pesoál saúde atu hasa’e atendimentu saúde ba komunidade Manufahi tomak.

Notísia Relevante: PR Horta husu MS kontrola pesoál saúde loke klínika privada

“Hanesan servidór povu rekomenda atu Ministériu Saúde tau iha planu hodi responde ba situasaun Manufahi hanesan harii ospitál munisipál ka referál no kompleta ho nia rekursu sira,” Diretora Servisu Saúde Munsípiu Manufahi, Florencia Corte-Real Tilman, hateten iha Sentru KEmON-Báziku Monaco Same, sesta ne’e.

Nia informa, Servisu Saúde Munisípiu Manufahi daudaun ne’e iha ona sentru saúde haat (4), maternidade haat (4), postu saude 23 inklui sentru saúde internamentu ida (1) ho kama hamutuk 30 ba pasiente hodi baixa no simu pasiente transferénsia hosi sentru saúde komunitária Alas ho Fatuberliu inklui Hato-Udo hosi munisípiu Ainaro.

“Ami iha limitasaun mak hanesan fatin baixa, kama la to’o, fatin sempre nakonu no resin. Dalabarak uza koridór hodi fó baixa ba pasiente sira, edifísiu ne’ebé la sufisiente no falta médiku, enfermeira no parteira atu bele fó atendimentu ne’ebé di’ak ba komunidade Manufahi,” nia hateten.

Tuir dadus hosi Servisu Saúde Munisípiu Manufahi, iha períodu fulan neen (6) nia laran (janeiru- juñu) ne’e totál pasiente ne’ebe okupa kama baixa hamutuk 1000 resin ne’ebé kompostu hosi alta 867, no pasiente transferénsia ba HRMBS (Hospital Referál Maubisse) no HNGV (Hospital Nacional Guido Valadares) hamutuk 162.

Daudaun ne’e, Manufahi rasik iha ona rekursu natón ba área emerjénsia, netrolojia, Manufahi iha ona nia rekursu ne’ebé servisu iha munisipiu seluk hanesan iha area emerjénsia, nefrolojia, sirurjiaun no obstetri ginekolojia.

Nune’e, bainhira ospitál munisipiu ka referál harii ona, Servisu Saúde Munisípiu Manufahi mós bele aproveita uza nia rekursu ne’ebé iha ona, entaun hato’o pedidu ba MS atu nafatin haruka médiku sira-ne’ebé servisu kle’ur ona atu kontinua nia estudu iha espesialidade tuir sira-nia hakarak.

Ministra Saúde, Odete Maria Freitas Belo, hateten kona-ba proposta harii ospitál tenke sura ona númeru pasiente karik aumenta kada fulan nune’e bele hase nivél ba ospitál munisipál.

Governante ne’e mós konkorda hodi kapasita rekursu umanu liuhosi bolsa estudu atu hasai espesialidade maibé pesoál saúde sira tenke iha vontade hodi estuda nune’e bele liu iha prosesu selesaun.

“Ha’u sei estabelese no kada tinan tenke ba eskola. Tanba pandemia COVID-19 hanorin, se ita laiha espesialista, ita sei la halo buat ida. Tenke estuda no kuandu pasa sei ba eskola, ita sei la haruka ema hotu,” Odete esplika.

Prezidente Republika, José Ramos Horta, nafatin husu ba pesoal saúde sira atu kontinua estuda no apreende loro-loron tanbá setór saúde sempre halo mudansa kada fulan, no Governu tenke hanoin hodi halo teste ba pesoál saúde sira kada tinan tolu hodi halo resertifikasaun.

“Governu tenke haree tanba iha Austrália kada tinan doutór halo izame foun. Ha’u lahatene doutór Timor bele ka lae no pelumenus kada tinan tolu halo resertifikasaun. Doutór sira tenke adapta hanesan estuda dijitál no artificial inteligence,” nia dehan.

Jornalista : Cidalia Fátima

Editór      : Cancio Ximeens

iklan
iklan

Leave a Reply

iklan
error: Content is protected !!