iklan

NASIONÁL, POLÍTIKA

Tinta butir entre 10.500-12.500 sei to’o TL iha abríl

Tinta butir entre 10.500-12.500 sei to’o TL iha abríl

Eleitór hatama liman fuan-hatudu ba tinta indelevel hafoi ezerse nia direitu votu iha Eleisaun Prezidensial 20 Marsu 2017. Imajen Tatoli/António Gonçalves.

DILI, 06 fevereiru 2023 (TATOLI)—Koordenadór Rezidente United Nations iha Timor-Leste, Funmi Balogun, hateten tinta ba eleisaun parlamentár 2023 ho butir entre 10.500 no 12.500 sei to’o iha Timor-Leste iha fulan-abríl nia klaran.

“Tinta ne’ebé UNDP prepara ne’e butir entre 10.500 no 12.500 mak sei mai Timor-Leste. No iha fulan-abríl nia klaran, tinta refere bele to’o ona iha Timor-Leste,” nia dehan ba jornalista sira, hafoin halo enkontru ho Xefe Estadu, José Ramos Horta, iha Palásiu Prezidensiál Nicolau Lobato, Bairru Pite, segunda ne’e.

Maibé, nia dehan, tinta ne’e sei iha faze teste nia laran molok uza iha eleisaun parlamentár ne’e.

“Agora ami tenke teste tinta ne’e, ami teste ba tinta ne’e sei ramata iha fevereiru nia rohan, nune’e iha abril nia klaran sei to’o iha Timor-Leste. Ami halo ona aprovizionamentu ba ekipamentu sira no mós tinta ba eleisaun. Ha’u informa asuntu ne’e ba Xefe Estadu no UN prontu atu apoiu Governu iha eleisaun parlamentá,” nia dehan.

“Buat sira-ne’e mak ami hato’o no UN prontu ajuda Governu no povu TL iha eleisaun tuir mai. Nune’e ha’u hamutuk ho reprezentante UNDP iha Timor-Leste hasoru Prezidente Repúblika, hodi diskute kona-ba eleisaun parlamentár nian,” nia dehan.

Diretór Jerál Sektretariadu Tékniku Administrasaun Eleitorál (STAE), Acilino Manuel Branco, hateten, kona-ba preparasaun lojistika ba eleisaun parlamentár ne’e maiória importadu.

“Ita hotu hatene sasán sira-ne’ebé utiliza ba eleisaun parlamentár ne’e kuaze materiál importadu. Ezemplu, tinta hanesan materiál ida-ne’ebé sai hanesan ema hotu-hotu ninia preokupasaun , dala ruma votasaun ne’e haree mídia sosiál katak vota ona maibé fase sai hela no seluk tan. Entaun, tenke presiza kuidadu bele hetan fornesimentu tinta ne’ebé ho kualidade no seguru,” nia esplika.

Materiál hanesan tinta ne’e fasil atu hetan iha aspetu eleitoral ne’e, iha país ida ka rua mak prodús tinta ne’e ninia regra aprozionamentu rigorozu tebes.

Tanba ne’e, Governu parseria hamutuk ho nia parseriu sira halo ninia prosesu akizisaun ba iha fornesimentu tinta hodi tau osan ho tinta ida kualidade, tuir padraun internasionál ho 35% nune’e bele metin kle’ur iha liman-fuan.

Jornalista : Osória Marques

Editór      : Cancio Ximenes

iklan
iklan

Leave a Reply

iklan
error: Content is protected !!