iklan

ATAÚRU

Autoridade Ataúro kontinua tau-matan ba Área Mariña Protezida

Autoridade Ataúro kontinua tau-matan ba Área Mariña Protezida

Diretór Servisu Munisipál Jestaun Merkadu, Turizmu, Agrikultura no Seguransa Alimentar Munisípiu Atauro, Acacio de Araújo. Imajen Tatoli/Filomeno Martins

DILI, 09 marsu 2023 (TATOLI) – Autoridade Ataúro firmi no komprometifu hodi kontinua tau-matan ba Área Mariña Protezida (AMP) ne’ebé estabelese liuhusi kooperasaun entre Ministériu Agrikultura, Autoridade Ataúro, komunidade no Konservasaun Internasionál.

Iha illa Ataúro, área 12 mak deklara ona nu’udar Área Mariña Protezida, kobre suku Beloi no Biqueli.

“Durante ne’e ministériu agrikultura, hamutuk ho Konservasaun Internasionál (KI), autoridade Ataúro no komunidade rasik konkorda deklara pontu 12 nu’udar AMP. Área hirak ne’e ho medida luan ne’ebé mak la hanesan. Balun iha 150 metru ba tasi laran, balun iha 200 metru, balun iha 250 metru, 300 metru, no 450 metru. Área AMP Berau mak kobre área luan liu ho totál metru hamutuk 1000 resin,” Diretór Servisu Munisipál Jestaun Merkadu, Turizmu, Agrikultura no Seguransa Alimentar Munisípiu Atauro, Acacio de Araújo ba Jornalista sira, iha nia knaar fatin, Ataúro vila, kinta semana ne’e.

Pontu AMP 12 maioria lokaliza iha área suku Beloi inklui; Lagoa, Usubemasu, Makerdois, Atikru, Adara no Bee Masin, no suku Biqueli mak hanesan; Baruana, Fatu, Ilidua, Doru, Berau no Akrema.

Acacio hato’o ninia preokupasaun kona-ba área AMP rua ne’ebé mak komunidade tama halo atividade peska iha ne’ebá: “Ita sei buka meius oinsá atu asegura hikas área rua ne’e iha futuru.”

Nia haktuir, área AMP sira ne’e importante atu proteje rekursu naturál sira iha tasi-okos, liu-liu animal tasi no koral hodi hasae produsaun ikan.

“Fatin sira ne’e bandu no ita kontinua tau-matan para ema labele halo atividade peska iha ne’ebá,” nia salienta.

Atu asegura peskadór sira labele halo ativiadae iha AMP, Autoridade Ataúro tau ona ema hodi tau-matan ba área AMP sira.

Ba komunidade ne’ebé mak kontra lei tara-bandu hodi halo atividade peska iha área protezida sira, sei selu multa entre US$250 no US$500.

“Iha ona membru komunidade ida husi suku Beloi ne’ebé mak autoridade kaer no fó sansaun,” Acacio revela.

Nune’e mós, Xefe suku Beloi, Adão da Costa Nunes hateten rezultadu husi AMP fó benefísiu di’ak ba komunidade sira.

“Tuir peskiza ne’ebé mak hala’o husi ajénsia internasionál no estudante universitáriu sira hatudu katak iha mudansa signifikativu hanesan tasi moos, kondisoens ahu-ruin aumenta di’ak no seluktan,” Adão esplika.

Nia rekoñese katak iha Suku Beloi iha duni AMP balun ne’ebé mak loke hikas ba ativiadade peskas no seluk tan. “Entaun ba oin, liu husi tara-bandu, ita sei taka hikas area hirak ne’e, atu labele iha tan aktividade peskas.”

“Ami agradese ba Governu, liu-liu Ministériu Agrikultura no Peska, tanba ajuda ona motor ba ami hodi kontrola Área Mariña Protezida iha suku Beloi, liu-liu iha tempu kalan,” Adão tenik.

Nia subliña, iha tempu okupasaun Indonézia, ahu-ruin nia kondisaun pior liu tanba peskadór barak mak uza bomba hodi kaer ikan: “Ida ne’e estraga ahu-ruin no ekosistema tasi nian.”

Xefe suku Adão hato’o agradesimentu ba governu tanba sira simu ona sertifikadu rekoñesimentu ba AMP Suku Beloi nian.

Autoridade lokál ne’e husu ba komunidade Beloi  atu kuidadu AMP sira. “Ami-nia moto mak ne’e ‘Hare Hanesan O Nian, Ha’u Nian no Ita Hotu Nian,’”.

“Ha’u kondena ona Ro Success ho multa liu US$1,000 tanba kompaña sira ne’ebé mak uza ró ne’e, soke rahun no estraga ahu-ruin iha Área  Mariña Protejida iha parte Lagoa nian,” nia hatutan.

Ataúro sai nu’udar fatin ida riku ho ahu-ruin, no riku ho ikan ahu-ruin iha mundu  kompara ho nasaun seluk.

Jornalista: Filomeno Martins

Editór      : Rafael Ximenes de A. Belo

iklan
iklan

Leave a Reply

iklan
error: Content is protected !!