iklan

NASIONÁL

CNCTI submete ona planu asaun nasionál traballu infantil ba MKAE

CNCTI submete ona planu asaun nasionál traballu infantil ba MKAE

Prezidente Komisaun Nasionál Kontra Kombate Traballu Infantil no Inspesaun Jerál, Aniceto Leto Soro. Imajen Tatoli /Egas Cristovão

DILI, 01 juñu 2023 (TATOLI)—Prezidente Komisaun Nasionál Kontra Traballu Infantil (CNCTI-sigla portugés), Aniceto Leto Soro, hateten atu elimina númeru labarik ne’ebé envolve iha traballu infantile iha Timor-Leste, CNCTI submete ona Planu Asaun Nasionál Traballu Infantil ba Ministériu Kooperasaun Asuntu Ekonómia (MKAE).

Notísia Relevante: CNCTI husu Governu foun fó prioridade ba traballu infantil

“Atu elimina númeru labarik ne’ebé halo traballu infantil ne’e CNCTI hamutuk ho SEFOPE, MKAE prepara ona planu nasionál kontra traballu infantil mak planu asaun nasionál ba traballu infantil ba períodu 2023 to’o 2028, no entrega ona ba MKAE” nia dehan ba Aência Tatoli liuhosu programa Entrevista Eskluziva iha studio Faról, Travesa Sergio Vieira de Mello, Dili, kinta ne’e.

Maibé, nia dehan, Governu iha biban atu halo nune’e subemte ona ba MAKE no bainhira biban ne’e Governu agora bele aprova no se labele karik entaun Governu foun mai mak bele haree ba kestaun ne’e.

“Ho planu sira-ne’e ita tau orsamentu ba kada setór ne’ebé presiza apoiu, nune’e bele elimina númeru labarik ne’e. Maibé planu ne’e integradu hosi kada liña ministeriál ho instituisaun xave sira,” nia dehan.

Segundu prioridade ne’ebé atu elimina mak presiza lei traballu infantil nian mak baibain bolu lista atividade perigozu, nune’e sai dalan legál ida hodi bele halo kontrolu, tanba lei ida-ne’e sei proteje labarik no ida-ne’e bele asesu edukasaun.

“Hosi ne’e, ita iha objetivu emediatu neen (6) mak ita tenke atinje iha tinan lima mai (2023-2028),” nia dehan.

Objetivu dahuluk, presiza Timor-Leste iha koñesimentu ne’ebé mak makaas kona-ba traballu infantil tanba bainhira nia iha koñesimentu, nune’e mós atualiza.

Daruak, liu-liu juridiku sira ne’e ko’alia kona-ba lei sira, regra nasionál ne’ebé agora submete ona ba konsellu ministru ne’ebé bolu “lista perioridade perigozu, ita presiza lista perioridade ba menoridade sira”.

Datoluk, labarik sira-nia inan-aman no ema einjerál tenke iha kompreensaun ne’ebé mak metin, liu-liu foku ba labarik no inan-aman no ba públiku sira.

Dahaat, foku ba grupu profísionál sira-ne’ebé mak servisu iha traballu infantil no mós Governu no sosiedade ne’ebé mak liga liu ba asuntu sosiedade sivil, sira ne’e tenke iha servisu ne’ebé interioridade.

Objetivu dalimak, bainhira hakarak labarik sira iha Timor-Leste ne’e tenke asesu edukasaun hodi ba eskola.

“Ita só fahe de’it informasaun no formasaun ba instituísaun xave sira hahú hosi RAEOA no to’o munisípiu sira hotu hanesan foin lalais hotu iha Ainaro, ne’e ita halo preparasaun para bainhira planu ne’e sai, ita hein implementa de’it. Ita halo informasaun ne’e ho baze ba diskursu ne’ebé mak iha ona. Bainhira Governo aprova, ita hein mai ezekuta de’it,” nia dehan.

Ikus liu mak husu Governu para atu loke servisu ba sira, tanba nia oan ba eskola no servisu laiha dala ruma sira servisu maibé sira-nia saláriu ne’e kiik tebes no la sufisiente.

“Saláriu, ida-ne’e tenke tau perioridade liu ba sira-nia oan sira-ne’ebé mak la servisu,” nia hateten.

Jornalista : Osória Marques

DEditór    : Cancio Ximenes

iklan
iklan

Leave a Reply

iklan
error: Content is protected !!