iklan

NASIONÁL, HEADLINE

Governu kria ekipa interministeriál hodi solusiona problema bee-moos

Governu kria ekipa interministeriál hodi solusiona problema bee-moos

Vise Primeiru-Ministru Asuntu Sosiál, Ministru Dezenvolvimentu Rurál no Abitasaun Komunitária, Mariano Assanami Sabino, prezide enkontru interministeriál, iha salaun enkontru MOP, Caicoli, tersa (26/09/2023). Imajen/Mídia MOP

DILI, 26 setembru 2023 (TATOLI)Vise Primeiru-Ministru Asuntu Sosiál, Ministru Dezenvolvimentu Rurál no Abitasaun Komunitária, Mariano Assanami Sabino, lidera enkontru interministeriál hodi solusiona problema bee-moos iha territóriu nasionál, liu-liu kapitál Dili.

“Ita iha tempu naruk sempre iha problema bee, populasaun maioria inklui Dili barak mak seidauk asesu bee. Kuandu bee laiha, bele fó kontribuisaun ba moras oin-oin ne’ebé maka ita hasoru durante ne’e, kleur tebes ona, tanba ne’e maka IX Governu iha ekipa interministeriál ida hodi halo koordenasaun, lidera hosi Ministru Obra Públika (MOP) no Bee Timor-Leste (BTL) rasik ne’ebé tutela iha MOP. Ita hakarak iha koordenasaun atu halo jestaun no konstrusaun para fornese bee ho kualidade ba populasaun,” Mariano Assanami hateten hafoin prezide reuniaun interministeriál, iha salaun enkontru MOP, Caicoli, tersa ne’e.

Aleinde ne’e, ekipa interministeriál bele organiza di’ak liután serbisu sira liga ho fornesimentu bee-moos ba populasaun.

“Iha enkontru ne’ebé envolve liña ministeriál sira ne’e atubele iha dadus konkreta kona-ba bee-moos ba komunidade. Ezemplu, hosi edukasaun atu haree eskola sira asesu bee-moos to’o ona iha ne’ebé, hosi Ministériu Saúde haree ba sentru saúde, postu saúde no klínika sira bee-moos adekuadu ona ka seidauk,” nia akresenta.

Notísia relevante : Komisaun E sei halo fiskalizasaun iha bairru ne’ebé la asesu bee-moos

Enkuantu, hosi Ministériu Administrasaun Estatál (MAE) atu haree suku no aldeia sira asesu ona bee-moos ka seidauk no saida mak presiza tau iha kondisaun atubele responde ba komunidade nia nesesidade ba bee-moos.

Ministériu Agrikultura no Peska, Floresta no Pekuária, liuhosi Sekretáriu Estadu Floresta, iha biban ne’e, envolve direta atu sosializa no prevene komunidade labele tesi ai arbiru tanba bele fó impaktu ba kuantidade bee.

Nune’e mós, Ministru Obra Públika, Samuel Marçal, relata, nia parte sei forma ekipa ida atubele haree hodi reorganiza ho didi’ak atubele to’o ba ema hotu-hotu.

“Ita la’ós laiha bee, ita iha bee barak, maibé bee ne’e la organiza ho didi’ak no bee barak maka soe de’it, tanba ne’e mak ita presiza forma ekipa integradu atubele haree hotu serbisu sira-ne’e,” Ministru Samuel Marçal dehan.

Problema bee-moos ne’ebé iha la’ós MOP nian de’it, maibé interligadu ho ministériu relevante sira seluk, hanesan Ministériu MAE, problema rai ho Ministériu Justisa (MJ), seguransa ho Ministériu Interiór (MI) inklui ministériu relevante sira seluk ne’ebé presiza duni atu iha koordenasaun serbisu hodi rezolve problema bee-moos ne’e rasik.

Iha serbisu interministeriál ne’ebé iha, sei la aloka tan fundu ruma tanba fundu ne’ebé iha tau ona iha kada ministériu no presiza de’it koordenasaun serbisu integradu atu nune’e serbisu sira bele la’o ho di’ak no bele iha solusaun ba povu nia moris.

“Ha’u hanoin fundu ne’e tau ona iha kada ministériu no presiza de’it serbisu ekipa, no fundu ba bee-moos ne’e Governu tau barak ona iha BTL, Programa Nasionál Dezenvolvimentu Suku (PNDS), no liuhosi programa sira seluk ne’ebé iha relevánsia ho bee-moos,” Samuel Marcál salienta.

Iha aprezentasaun, Vise-Prezidente Komisaun Ezekutiva BTL, E.P ba Asuntu Sistema Bee, Saneamentu no Drenajen, Gustavo da Cruz, relata, BTL iha tinan 2022 kontinua jere sistema bee-moos, saneamentu no dreinajen iha Dili no kapitál munisípiu 11.

“Sistema bee-moos, saneamentu no drainajen ne’ebé BTL jere inklui rezervatóriu unidade 85, kompostu iha Dili hamutuk unidade 29 no kapitál munisípiu 56. Bomba unidade 71 iha Dili 41 no munisípiu 30, sistema bee no superfice 27, iha Dili neen no munisípiu 21,” Vise-Prezidente haktuir.

Nia dehan, BTL jere sistema dezaliñasaun ida iha Dili, postu administrativu Metinaro, apoia manutensaun sistema bomba sira hodi garante fornesimentu bee-moos ba komunidade iha área rurál, iha Etar Tibar, drainajen maioria iha Dili, no sintina públika iha Dili,” nia esplika.

Jornalista     : Antónia Gusmão

Editora          : Julia Chatarina

iklan
iklan

Leave a Reply

iklan
error: Content is protected !!