iklan

EKONOMIA, HEADLINE

Guarda florestál 223 asina kontratu hodi reforsa kontrolu iha ai-laran

Guarda florestál 223 asina kontratu hodi reforsa kontrolu iha ai-laran

Guarda florestál 223 asina kontratu hodi reforsa kontrolu iha ai-laran. Foto/Tomé Amado

DILI, 27 Marsu 2024 (TATOLI) – Pesoál guarda florestál 223 asina ona, ohin, kontratu ho Ministériu Agrikultura, Pekuária, Peska no Floresta (MAPPF) ba fulan neen nian hodi hala’o sira-nian knaar hodi tau-matan ba rekursu floresta ne’ebé eziste iha país ho nia luan kuaze ektare rihun 868 ka 59%.

Sekretáriu Estadu Floresta, Fernandinho Vieira, husu ba pesoál sira ne’ebé foin asina kontratu ho Governu ne’e atu serbisu ho responsabilidade, tanba hetan fali konfiansa depoizde remata kontratu iha Dezembru 2023.

“Ha’u husu ba pesoál guarda florestál sira hotu ne’ebé ohin asina ona kontratu atu hatudu imi-nia dedikasaun hodi hala’o serbisu iha área ne’e ho responsabilidade. Tanba imi-nia serbisu hotu sei iha mós avaliasaun husi superiór sira. Bainhira serbisu di’ak, imi sei hetan konfiansa, maibé ladi’ak, kontratu sei remata tuir tempu ne’ebé determina ona”, dehan iha ámbitu asinatura kontratu iha Caicoli, ohin.

Nia solisita mós ba sira hodi proteje no konservasaun fali rekursu naturál sira ne’ebé nasaun ne’e iha, tantu flora komu fauna, nune’e bele garante sustentabilidade floresta iha rai ida ne’e hodi asegura obra sira ne’ebé Governu dezenvolve ona.

Ho kontratu fulan neen ba guarda florestál hirak ne’e mak Sekretáriu Estadu Floresta promete katak sei redús númeru tesi ai ilegál ne’ebé komunidade sira halo.

Nia dehan Governu sei la tolera atu ilegál ne’ebé populasaun sira iha área rurál halo, tanba hahalok sira ne’e hamosu preokupasaun hosi Primeiru-Ministru, Xanana Gusmão, no deputadu sira.

“Ita halo ona esforsu ida maka ohin ita hahú realiza ona kontratu ho ita-nia kazuál korpu guarda florestál na’in-223 hodi bá serbisu iha terrenu hodi tau-matan ba rekursu naturál sira ne’ebé moris iha ai-laran tuan atu ema labele tesi estraga”, realsa.

Membru governu ne’e afirma katak bainhira guarda florestál nia asaun ne’ebé halo hasoru komunidade ne’ebé kontinua tesi no fa’an ai ho ilegál mak halo apreensaun hodi prosesa tuir lei, nune’e bele hanorin sira respeita natureza.

Parte Floresta kontinua serbisu hamutuk ho Polísia Nasionál Timor-Leste (PNTL) no Justisa hodi kriminaliza sidadadaun sira ne’ebé envolve iha atividade ilegál sira ne’e.

Tanba ne’e, nia husu ba guarda floresta sira atu presta serbisu ho responsabilidade hodi garante natureza Timor-Leste iha kondisaun ida seguru hodi kontinua prezerva balada sira bele moris hakmatek hodi dada turista sira bele mai vizita no haree besik liután país nia furak.

Diretór-Jerál Floresta, Raimundo Mau, relata katak, kada tinan, Timor-Leste lakon ninia rekursu ai-laran 1,7% ekivale ba área ektare rihun 10, tanba atividade tesi ai ilegál ne’ebé komunidade sira iha nasaun ne’e halo.

“Ita-nia nasaun kontinua lakon ninia rekursu área ai-laran tuan sira ektare ualu to’o rihun 10 ho ninia persentajen 1,7%”, Raimundo Mau reitera.

Nia haktuir katak kada tinan komunidade sira ne’ebé maka hela iha área rurál sempre hala’o sira-nia atividade tesi ai ilegál ne’ebé Estadu bandu ona ba sira-nia interese privadu sein iha koñesimentu hosi ministériu, liuliu Floresta. “Tanba ne’e maka área sira ne’ebé konsidera hanesan ai-laran tuan, ohin loron sai fali ona fatin halo to’os no uma”, lamenta.

Tuir nia,  plantasaun sira ne’ebé moris iha ai-laran, ohin loron, populasaun tesi estraga hotu ba sira-nia interese parivada. Tanba ne’e, ho akordu kontratu ne’ebé parte Sekretaria Estadu Floresta halo ona ho kazuál korpu floresta na’in-223 ne’e sei hala’o sira-nia serbisu dentru fulan neen (janeiru-juñu) nia laran atu reforsa fali liman-ain Governu nian hodi halo kontrola di’ak liután ba rekursu ai-laran sira iha nasaun ne’e.

Guarda Florestál Armando Gama admite katak konfiansa ne’ebé nia simu husi Ministériu Agrikultura ba fulan neen nia laran hodi presta serbisu tau-matan ba rikeza sira iha nasaun ne’e nu’udar responsabilidade ida. Tanba ne’e, nia sei uza ho didi’ak oportunidade ne’e hodi serbisu atu redús númeru tesi ai ilegal iha nasaun ne’e.

“Hanesan ema Ermera oan ha’u sei serbisu atu proteje ha’u-nia ai-laran sira husi atividade ilegál sira. Ha’u sei konvense komunidade sira atu labele tesi ai arbiru, nune’e labele estraga ai-laran tuan sira”, nia promete.

Armando Gama rekomenda ba Sekretáriu Estadu Floresta atu haree kontratu referidu hodi halo tiha mudansa iha estatutu, nune’e bele garante sira-nia futuru.

“Ami sente prosesu ida ne’e di’ak ona, maibé sujere hadi’a estatutu, nune’e ami kazuál bele muda tiha estatutu tama ba ajente Estadu, nune’e labele kada fulan asina beibeik kontratu”, nia dehan.

Notísia relevante: Falta rekursu atu hala’o serbisu ba protesaun no konservasaun florestál

Jornalista: Tomé Amado

Editora: Maria Auxiliadora

iklan
iklan

Leave a Reply

iklan
error: Content is protected !!