iklan

AILEU, HEADLINE

Servisu Agrikultura Aileu rekolla ona dadus kona-ba produsaun hare no batar

Servisu Agrikultura Aileu rekolla ona dadus kona-ba produsaun hare no batar

Tékniku estensionista sira hili batar iha to'os ba amostra. Foto Tatoli/Abílio Elo Nini

DILI, 24 Abríl 2024 (TATOLI) – Ekipa téknika husi Servisu Munisipál Agrikultura Aileu rekolla ona dadus kona-ba produsaun hare no batar ne’ebé komunidade agrikultór sira kuda iha postu Aileu Vila, Lekidoe, Remexiu no Laulara.

Diretór Servisu Munisipál Agrikultura Aileu, Pedro da Silva, haktuir katak despoizde tékniku sira rekolla dadus hotu sei halo análize ba nia rezultadu no relata nia kuantidade husi produsaun hare no batar.

“Fini batar noi-mutin no hare ne’ebé ita simu husi Ministériu Agrikultura, ita haruka hotu bá postu haat iha munisípiu Aileu. Fini sira ne’e agrikultór sira kuda no agora ita-nia tékniku sira komesa foti ona dadus hodi halo análize ba produsaun batar no hare tonelada hira maka Aileu prodús”, Pedro da Silva hateten iha Comoro, ohin.

Fini ne’ebé Ministériu Agrikultura fahe ne’e hamutuk tonelada 13 – batar noi-mutin iha tonelada neen no hare hitu, ne’ebé fahe ba postu haat ne’ebé konsidera nu’udar rai potensiál hodi kuda fini sira ne’e.

Tuir dirijente, ba fini hare agrikultór sira kuda iha natar ektare 40 ne’ebé hetan mós apoiu ekipamentu hand tractor haat hodi uza ba fila-rai no tesi-du’ut no mina tonelada lima husi Ministériu Agrikultura. Natar sira ne’e hetan fornesimente bee sufisiente husi irrigasaun Simhati iha Aileu Vila. Kona-ba batar noi-mutin tonelada neen ne’ebé to’os-na’in sira kuda ne’e, Servisu Agrikultura seidauk hetan informasaun kuda iha ektare hira.

“Irrigasaun ne’e mós distribui bee ba fini hare nakroman ne’ebé agrikultór sira kuda iha sentru viveiru iha Aileu Vila, nune’e bele antesipa karik iha problema ho peste ruma ne’ebé estraga hare, sentru kontinua fornese fini”, dehan .

Diretór Nasionál Estensionista no Formasaun Agríkola, Januário Marçal, realsa ministériu prepara formatu rekolla dadus hodi distribui ba munisípiu sira, nune’e kada munisípiu bele halo identifikasaun ba sira-nia produtu ne’ebé sira prodús ona.

“Purezemplu, ba époka ida ne’e sira hetan batar tonelada hira no hare tonelada hira? Sira tenke prienxe iha formatu sira ne’e atu Governu, liuhusi Ministériu Agrikultura bele halo previzaun. Ita presiza dadus kompletu ba produsaun sira ne’e atu ita bele kalkula mós bazeia ba polítika Governu nian ba produsaun ne’ebé kada munisípiu prodús”, esplika.

Notísia relevante: Servisu Agrikultura RAEOA rekolla amostra batar no hare époka 2024

Jornalista: Tomé Amado

Editora: Maria Auxiliadora

iklan
iklan

Leave a Reply

iklan
error: Content is protected !!