iklan

INTERNASIONÁL, HEADLINE

Timor-Leste organiza konferénsia internasionál daruak kona-ba Direitu Marítimu iha Maiu

Timor-Leste organiza konferénsia internasionál daruak kona-ba Direitu Marítimu iha Maiu

Foto/Portál Governu

DILI, 17 Abríl 2025 (TATOLI) – Gabinete Fronteira Terrestre no Marítima (GFTM) Timor-Leste sei organiza Konferénsia Internasionál Dili ba daruak kona-ba Direitu Marítimu ho tema “Hasoru Dezafiu: Direitu Marítimu no Rezolusaun Litíjiu Marítimu”.

Tuir nota husi Governu, eventu internasionál ne’e sei hala’o iha loron 15 no 16 fulan-Maiu 2025, iha JL World Hotel, iha Dili.

Konferénsia ne’e sei loke husi Prezidente Repúblika, José Ramos-Horta, no sei iha diskursu abertura husi Prezidente Tribunál Internasionál Direitu Marítimu nian, Juis Tomas Heidar.

Aleinde ne’e, sei intervensaun sira husi peritu no profisionál koñesidu sira iha área Direitu Marítimu nian, husi governu, universidade, tribunál internasionál sira no sosiedade advogadu.

Konferénsia internasionál ida-ne’e sei ko’alia kona-ba oinsá direitu internasionál no mekanizmu sira ne’ebé prevee iha Konvensaun Nasaun Unida kona-ba Direitu Marítimu (UNCLOS, akrónimu iha inglés) hodi tulun Estadu sira hodi rezolve litíjiu marítimu ho dalan pasífika.

“Inisiativa ne’e sei sai hanesan plataforma ida atu diskute kona-ba efikásia UNCLOS nian hodi rezolve disputa marítima iha ambiente internasionál ida ne’ebé kompleksu ba beibeik”, dokumentu ne’e dehan.

Lembra katak, iha 1982, Estadu sira adota ona Konvensaun Nasaun Unida kona-ba Direitu Marítimu, hodi kria enkuadramentu jurídiku unifikadu ida ba governasaun oseanu nian. Maibé, iha nafatin disputa fronteira marítima hamutuk besik 200 ne’ebé seidauk rezolve iha mundu tomak.

Iha konferénsia ne’e sei analiza mós lisaun sira ne’ebé aprende husi prosesu Konsiliasaun iha Tasi Timór. Konsiliadór na’in-lima, ne’ebé reprezenta husi Timor-Leste, Austrália no Tribunál Permanente Arbitrajen sei fahe esperiénsia no reflesaun kona-ba prosesu Konsiliasaun Obrigatória dahuluk ne’ebé hala’o ona.

“Prosesu istóriku ida-ne’e hatudu katak bele rezolve disputa marítima entre Estadu sira ho dame, liuhusi mekanizmu ne’ebé eziste iha direitu internasionál”, dehan.

Iha debate loron rua ne’e sei foka mós ba tema imporante lima mak hanesan Lisaun husi Konsiliasaun Tasi Timor, Reforsu Mekanizmu Jurídiku Internasionál, Abordajen Rejionál ba Rezolusaun Konflitu, Mudansa Klimátika no Disputa Marítima, no Jestaun Sustentavel ba Rekursu.

Konferénsia ne’e sei halibur funsionáriu importante no reprezentante sira husi Pasífiku, ASEAN, grupu g7+ husi nasaun frajil sira, Komunidade País Lian Portugés no nasaun sira seluk ne’ebé atu halo diálogu, fahe koñesimentu no kolabora iha rezolusaun disputa marítima ho forma pasífika.

Rekorde katak Gabinete Fronteira Terrestre no Marítima koopera ho Ministériu Negósiu Estranjeirus no Kooperasaun, organiza ona Konferénsia Internasionál Dili nian ba dahuluk iha Maiu 2016.

Iha eventu ne’e, Prezidente Tribunál Internasionál Direitu Marítimu nian iha tempu ne’ebá, Juis Vladimir Golitsyn, mak hato’o diskursu no partisipante iha konferénsia ne’e besik 600.

Konferénsia Internasionál Dili ba daruak marka mós aniversáriu GFTM nian ba da-10 dezde nia kriasaun iha Abríl 2015.

TATOLI

iklan
iklan

Leave a Reply

iklan
error: Content is protected !!