iklan

EDUKASAUN, HEADLINE

CATAS fasilita treinamentu plantasaun ba dosente no estudante UNTL

CATAS fasilita treinamentu plantasaun ba dosente no estudante UNTL

Formadór husi CATAS no Reprezentante UNTL hasai foto hamutuk iha treinamentu plantasaun, iha Timor Plaza, Tersa (05/08/2025). Imajen/UNTL

DILI, 05 Agostu 2025 (TATOLI)–Governu China liuhusi Chinese Academy of Tropical Agricultural Sciences (CATAS) halo kooperasaun ho Universidade Nasionál Timor-Lorosa’e (UNTL) realiza formasaun agrikultór tropikál ka traning course on tropical crop production ba dosente no estudante iha UNTL atu hasa’e kualidade produsaun.

Objetivu husi formasaun ida-ne’e atu multiplika plantasaun produtivu sira, liuliu kafé, has no hare iha Timor-Leste.

“Treinamentu ne’e importante tebes tanba plantasaun has, hare no kafé iha Timor-Leste importante ba ekonomia, entaun liuhusi treinamentu ida-ne’e atu troka siénsia no teknolojia ho estudante no dosente sira atu hasa’e kualidade produsaun,” Vise Dekanu asuntu Kooperasaun no Peskiza iha Fakuldade Agrikultura iha UNTL, Eduardo Aniceto Serrão, informa iha Timor Plaza, ohin.

Partisipante iha treinamentu ne’e hamutuk na’in-40, kompostu husi estudante no dosente sira hosi fakuldade Agrikultura, departamentu Agronomia, departementu Florestál, departamentu Sosiu-Ekonómiku inklui grupu plantasaun sira husi Railako, Ermera.

Notísia relevante : KOICA realiza kursu formasaun mentor ba estudante desportu UNTL

Reprezentante Chinese Academy of Tropical Agricultural Scinces, He Zhizhou, hateten, atividade ne’e realiza tanba nota katak UNTL hanesan universidade di’ak liu iha Timor-Leste.

“UNTL hanesan instituisaun ne’ebé iha tropical crop production, liuliu iha parte teknolojia nian, tanba ne’e ami hakarak atu kolabora hamutuk hodi fó apoiu iha parte treinamentu, ezemplu hanesan plantasaun ba has, hare, kafé nomós sira seluk tan,” nia akresenta.

Ida-ne’e hanesan treinamentu dahuluk, ne’ebé sei loke dalan ba planu seluk iha loron tuir mai.

“Iha tinan 2017 ami mós hala’o programa hanesan iha ami-nia rain, iha timoroan balun ne’ebé mak partisipa ona iha CATAS, maibé tanba númeru husi timoroan ne’ebé ba partispa treinamentu iha ami-nia rain menus, entaun ami hakarak mak to’o iha ne’e atu fó treinamentu no enkoraja timoroan sira atu nafatin ba partisipa treinamentu iha CATAS,” nia katak.

Produtu has, hare no kafé ne’ebé nia variedade tuan liu ona, iha Xina ba produtu tolu ne’e kada etapa ou kada períodu sempre halo mudansa iha parte jenétiku, tanba ne’e planta sira ne’e sempre fó produsaun barak.

Agora depende ba Governu Timor-Leste nia planu atu fó bolsa estudu ba timoroan sira hodi partisipa treinamentu iha CATAS.

“Ami mós rekomenda ba dosente sira atubele partisipa formasaun iha períodu ne’ebé badak, ho konferénsia sira ne’e ami sempre hala’o iha ami-nia instituisaun,” nia tenik.

Jornalista     : Osória Marques

Editora          : Julia Chatarina

iklan
iklan

Leave a Reply

iklan
error: Content is protected !!